Preiotarea (iodizarea) în limba română

Preiotarea (iodizarea) în limba română

Preiotarea (iodizarea) în limba română

Rolurile mass-mediei sunt felurite, printre ele numărându-se și influența asupra publicului, uneori bună, alteori dăunătoare. Da, unele reclame pot stârni râsul, altele pot enerva, iar altele pot să prostească. Ar trebui să auzim doar cuvinte corecte la televizor. Ei bine, iată că nu este chiar așa tot timpul. În exemplul de față remarcăm un caz de nepreiotare. Pentru a înțelege mai bine fenomenul, să vedem mai întâi ce înseamnă și, mai ales, cine este vinovat.

 

Definiție

Preiotarea (iodizarea) este un fenomen fonetic care constă în apariția semiconsoanei [j] înaintea unei vocale aflate la început de cuvânt sau de silabă. În cazul limbii române, termenul se folosește mai ales cu privire la vocala inițială [e] în cazul în care aceasta este ortografiată e, dar se pronunță, conform ortoepiei actuale, ca [je]. Prin urmare, fenomenul constituie un tip de diftongare, rezultatul preiotării fiind, de fapt, un diftong ascendent. Rezultatul preiotării nu este întotdeauna interpretat ca diftong, mai ales dacă nu se notează în scris. Vom transcrie este ca [jeste] ~ [este] și iepure ca [jepure]. Transcrierea [je] ar sugera o realizare intermediară între [je] cu [j] (semivocalic) și [e] „pur”, dar „apendicele asilabic” [j] poate fi identificat cu semivocala [j]. În mod normal, segmentele transcrise ca [je] și [je] se pronunță în mod identic, ca [je], lucru confirmat prin analize de laborator: 

În ceea ce privește cuvintele care în limba standard trebuie pronunțate cu „preiotare”, acest lucru este reglementat de normele Academiei Române. Se impune pronunția [e], conform formei scrise, la neologisme, și pronunția [je], la:

pronumele personale eu, el, ei, ele

formele verbului a fi: ești, este, e, eram, erai, era, erați, erau

Așadar, pronunția preiotată și nepreiotată se orientează, în general, după etimologia cuvintelor: cele noi, fără excepție, nu admit preiotarea, aceasta apărând exclusiv la un număr limitat de cuvinte vechi, adunate în două categorii de ordin morfologic sau semantic (pronume personale – verbul a fi). Li se mai adaugă o formă izolată – adverbul estimp (în acest an) (Avram, 1990). Criteriul etimologic este, totuși, fals și preiotarea pare a fi, de fapt, mai degrabă o convenție grafică decât un fenomen fonetic. (Preiotarea în lb. română – Tomasz Klimkowski) 

Pronunțăm elită, eroare, examen etc. (unde „e-” își păstrează independența), dar pronunțăm ye, yeste, yera, yel, yau etc. Notăm cu „y” (în ortografia oficială prin i sau e) fricativa palatală sonoră. Preiotarea lui „e-” se întâlnește sporadic și la unii oameni de origine moldovenească și este supărătoare. De asemenea, multor copii li se „implementează” acest prost obicei încă din clasele primare, unde profesorii nu realizează (sau nu vor?) să le transmită o formă corectă și o vorbire precisă.

EU și barca mea

Nu numai profesorii de limba română, avocații sau actorii trebuie să știe să vorbească și să pronunțe corect. Și bucătarii pot face asta. În exemplul nostru, domnul bucătar face reclamă la o platformă de vânzare-cumpărare. Nu ne-ar deranja acest lucru dacă ar vorbi și corect. Cu toată încrederea, acesta spune „EU și barca mea” – pronunțat EU, nu IEU. Ne punem întrebarea cine e vinovatul? Ei bine, principalul vinovat este chiar „actorul principal” deoarece este evident că nu cunoaște regulile de bază ale pronunției. Ca voice-over, actor de reclamă etc., nu ai nicio scuză, chiar dacă primești un scenariu plin de greșeli, datoria ta este să le corectezi sau să le aduci superiorilor la cunoștință acest lucru. În al doilea rând este vinovată și echipa care s-a ocupat de producție, cu siguranță nici ei nu știu regulile de bază. 

Din ce în ce mai multe reclame nu fac cinste limbii române. Din ce în ce mai multe reclame greșite din punct de vedere gramatical trec pe la urechile noastre, greșelile nefiind semnalizate mai deloc, deoarece oamenii nu prea își dau seama de greșeli.

 

Vezi alte greșeli de la TV:

„Iar eu, imediat mă ia frigul” – text de reclamă TV

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *