La sfârșitul anului ACESTA sau la sfârșitul anului ACESTUIA?

La sfârșitul anului ACESTA sau la sfârșitul anului ACESTUIA?

La sfârșitul anului ACESTA sau la sfârșitul anului ACESTUIA?

Sintagmele masculine şi cele neutre, formate din substantiv + adjectiv, sunt organizate pe principiul „declinării sintagmatice”: cazul este marcat o singură dată, la primul termen al sintagmei (omului bun/bunului om). În româna actuală, cazul substantivelor masculine şi neutre se exprimă mai ales prin articol, de aceea faptul discutat aici se leagă strâns de fenomenul articulării sintagmatice.

Adjectivele pronominale demonstrative, în grupul substantiv + adjectiv demonstrativ, au un comportament aparte. 

  • În topica obiectivă (S + Adj. dem.), ele nu urmează modelul amintit: cazul este marcat la ambii constituenţi ai sintagmei (omului acestuia). Abaterea de la normă (omului acesta) este foarte frecvent atestată, lucru firesc dacă avem în vedere slăbirea iteraţiei cazuale şi existenţa unui model productiv şi economicos care a devenit regulă la adjectivele propriu-zise. 
  • În topica inversată (Adj. dem. + S), principiul de flexiune este acela al mărcii cazuale unice, la primul termen al grupului (acestui om). 

Aşa stând lucrurile, am putea formula următoarea recomandare: cei care doresc să scape de capcana unui dezacord cazual pot să apeleze la varianta comodă şi modernă de la*b) (Ne întâlnim la sfârşitul acestui an). Pentru vorbitorii care ţin totuşi la ordinea obiectivă a determinării adjectivale, precizăm că sunt obligaţi, prin normă, să marcheze categoria cazului la ambii termeni al sintagmei: 

Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia.

Aplicarea, la topica S + Adj. dem., a regulii de la Adj. dem. + S reprezintă o greşeală care, aşa cum s-a văzut, poate fi explicată, dar nu este tolerată. 

 

Observaţii:

1. Atât în titlu, cât şi în text, am utilizat exemple la singular. Constatările sunt valabile şi pentru plural. Prin urmare, corecte sunt „la sfârşitul acestor ani” sau „la sfârşitul anilor acestora” (nu „la sfârşitul anilor aceştia”). De asemenea, cele afirmate nu se limitează la demonstrativul de apropiere, ci vizează, în egală măsură, adjectivul demonstrativ de depărtare: „la sfârşitul acelui an”, „la sfârşitul anului aceluia” (nu anului acela), „la sfârşitul acelor ani”, „la sfârşitul anilor acelora” (nu anilor aceia). 

2. Abandonarea treptată a structurii S + Adj. dem., în favoarea variantei moderne Adj. dem. + S, este motivată, pe lângă cele arătate până aici, şi de ambiguitatea pe care o întreţine la anumite cazuri. Este vorba de genitiv şi dativ în enunţuri ca: „Dau mingea copilului acestuia” sau „i-am adus o carte copilului acestuia”. Numai contextul mai larg ne poate edifica în legătură cu natura pronominală sau adjectivală a demonstrativului, pentru decodificarea exactă a mesajului lingvistic. 

3. Sintagma feminină S + Adj. dem. se supune şi ea regulii dublei mărci cazuale: „la sfârşitul lunii acesteia” (nu lunii aceasta), „la sfârşitul lunilor acestora” (nu lunilor acestea). Spre deosebire de sintagmele masculine/neutre, cea feminină nu renunţă la iteraţia cazuală nici în topica inversată, Adj. dem. + S: „la sfârşitul acestei luni” (vs această lună). Genitiv/dativul feminin a dezvoltat, în limba română, o desinenţă proprie, diferită de cea de nominativ/acuzativ. Această desinenţă specifică se păstrează şi în forma nearticulată, anulând astfel importanţa ordinii în sintagmă. Cu toate acestea, topica Adj. dem. + S este preferată şi la grupul feminin („acestei luni” vs „lunii acesteia”), reprezentând o variantă mai comodă, nesupusă unor tentaţii ale dezacordului. (G. Gruiță – Gramatică normativă)

 

NOTA BENE! 

Gramatica academică a limbii române (GALR) are o atitudine mai tolerantă faţă de acordul cazual al adjectivului demonstrativ: „Cu adjectivul demonstrativ de apropiere dezacordul este tolerat: apariţia filmului ăsta/acesta, bagajul studentelor acestea, dar nu şi cu adjectivul demonstrativ de depărtare: apariţia filmului ăla/acela, bagajele studentelor acelea” (vol. II, pag. 617). 

Menţionăm că „tolerat” nu înseamnă „recomandat”, aşa că răspunsul la întrebare rămâne acelaşi: 

Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia. 

Revenim însă cu sugestia de a recurge la formularea mai simplă şi mai modernă, fără risc, cea cu topică inversată: 

Ne întâlnim la sfârşitul acestui an. 

 

 

📕MANUALUL DE DICȚIE „ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI” POATE FI CUMPĂRAT ACCESÂND ACEST LINK.

📕CARTEA „613 GREȘELI GRAMATICALE” POATE FI CUMPĂRATĂ ACCESÂND ACEST LINK.

Dacă vă doriți o comunicare corectă și îngrijită în limba română, încercați să țineți cont de sfaturile de mai sus.

 

🔍🔍🔍 Pentru mai multe capcane lingvistice, accesează categoria:

 CUM E CORECT?


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *