DAT FIIND noile condiţii de lucru  sau DATE FIIND noile condiţii de lucru?

1. Prima parte a enunţurilor din titlu (dat/date fiind noile condiţii de lucru) este o construcţie gerunzială absolută, care are propriul său subiect (condiţii), diferit de cel al propoziţiei („noi”). Întrucât verbul aflat la gerunziu (a da) este la diateza pasivă, el trebuie să-şi acorde participiul după subiectul construcţiei, realizând patru variante, în funcţie de genul şi numărul acestuia: 

• fiind dat (noul sistem de salarizare) 
• fiind dată (noua formă de organizare) 
• fiind daţi (noii parametri de control) 
• fiind date (noile condiţii de lucru) 

Inversarea ordinii în care apar uneori componenţii diatezei pasive (auxiliar + participiu > participiu + auxiliar, adică, fiind dat > dat fiind) a favorizat, fără îndoială, dezacordul, interpretarea construcţiei pasive ca o structură fixă, invariabilă. S-a plecat probabil de la dat fiind + subordonată subiectivă: 

• Dat fiind că nu avem comenzi, am oprit fabrica. 

În asemenea poziţie, „dat fiind” este, într-adevăr, o structură invariabilă; asociată cu „că”, apare pentru mulţi chiar ca o locuţiune conjuncţională cauzală (dat fiind că). A extinde însă această invariabilitate şi la construcţiile gerunziale absolute este o eroare. Prin urmare, dintre cele două variante prezentate în titlu, numai ultima este corectă: 

Date fiind noile condiţii de lucru, avem rezultate mai bune

2. Un gerunziu pasiv inversat întâlnim şi la alte verbe (a cunoaşte, a şti etc.), în aceeaşi dublă ipostază:

a) Gerunziu pasiv + subiectivă (cunoscut fiind că…, ştiut fiind că…) 

• Cunoscut fiind că nu şi-au achitat datoriile, li s-a refuzat un nou credit. 

b) Construcţie gerunzială absolută (cu cele patru forme acordate): 

• Cunoscut fiind marele său talent…
• Cunoscută fiind marea sa ambiţie… 
• Cunoscuţi fiind prestigioşii săi colaboratori…
• Cunoscute fiind marile sale succese… 

Utilizarea invariabilă a acestor construcţii absolute (cunoscut fiind, ştiut fiind) este, ca şi în cazul lui dat fiind, incorectă. 

3. Participiul lui „a cunoaşte”, în sintagmă cu a face, produce, de asemenea, nesiguranţă în acord, datorită aceleiaşi duble ipostaze: una în care este invariabil (cunoscut) şi alta în care sunt posibile patru forme (cunoscut/cunoscută, cunoscuţi/cunoscute). 

a) A face cunoscut + subordonată completivă directă: 

• Vă facem cunoscut că revendicările dumneavoastră au fost acceptate. 

b) A face cunoscut + complement direct: 

• Vă facem cunoscut programul nostru.
• Vă facem cunoscută noua noastră adresă.
• Vă facem cunoscuţi noii voştri colegi.
• Vă facem cunoscute noile dumneavoastră obligaţii. 

În acest context, ca element predicativ suplimentar, participiul „cunoscut” se adaptează după forma regentului său nominal, complementul direct din dreapta. Abateri de la această regulă se întâlnesc frecvent mai ales în stilul administrativ: 

• Prin prezenta vă facem cunoscut obligaţiile dvs. de serviciu. 

Celebră este mai ales utilizarea greşită a lui cunoscut în vecinătatea adjectivului „următoare”, substantivizat: 

• Vă facem cunoscut următoarele (în loc de Vă facem cunoscute următoarele). (G. Gruiță – Gramatică normativă)

📕MANUALUL DE DICȚIE „ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI” POATE FI CUMPĂRAT ACCESÂND ACEST LINK.

📕CARTEA „613 GREȘELI GRAMATICALE” POATE FI CUMPĂRATĂ ACCESÂND ACEST LINK.

Dacă vă doriți o comunicare corectă și îngrijită în limba română, încercați să țineți cont de sfaturile de mai sus.

🔍🔍🔍 Pentru mai multe capcane lingvistice, accesează categoria:

 CUM E CORECT?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.