Cum afectează ordinea cuvintelor mesajul pe care vrem să-l transmitem

Cum afectează ordinea cuvintelor mesajul pe care vrem să-l transmitem

Cunoașterea cuvintelor conduce la cunoașterea lucrurilor

Platon

Pentru a scrie şi a vorbi corect și inteligibil, nu este de ajuns să avem o idee în minte despre ceea  ce urmează să comunicăm, trebuie să cunoaștem normele, regulile de utilizare a semnelor de punctuație. Acuratețea trebuie să primeze având în vedere orice mesaj scris sau vorbit. Așadar trebuie să acordam atenție următoarelor concepte: TOPICĂ și PUNCTUAȚIE.
Ordinea cuvintelor într-o propoziție contribuie la realizarea clarității și expresivității în exprimare. 
De exemplu, dacă formulăm enunțul „Stufoasă are pisica o coadă”, comitem o eroare de topică. La fel şi dacă spunem „Un picioare și scaunul două are spătar”. Ei bine, dacă rearanjăm cuvintele în ordinea corectă, adică să refacem topica, obținem enunțurile corecte: „Pisica are o coadă stufoasă” şi „Scaunul are doua picioare și un spătar”.
Așa s-a întâmplat și cu exemplul din anunțul „Campania de sterilizare gratuită…”. Da, câteva semne de punctuație precise și o topică sănătoasă pot salva vieți sau, cel puțin, te salvează de la rușine și te ajută să poți formula un mesaj clar, care va fi înțeles de către toată lumea.
Din anunțul nemodificat -„Campania de sterilizare gratuită a consilierilor s-a încheiat cu….” – se înțelege că acei consilieri vor fi sterilizați, nicidecum animalele. O ușoară inversiune ar fi putut salva problema: „Campania consilierilor de sterilizare gratuită…”. Sau chiar puteam formula astfel: „Campania de sterilizare gratuită oferită de consilierii…”.

 

Topica în limba română   

Cuvântul topică se referă la ordinea cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în frază, parte a sintaxei sau a stilisticii care se ocupă cu studiul ordinii cuvintelor în propoziție și a propozițiilor în frază. Ordinea nu este aleatorie, ci este, în general, conformă cu desfășurarea gândirii, dar ține seama și de unele cerințe impuse de context.

 

Clasificare

În funcție de limbă, topica poate fi: 
liberă: nu se supune anumitor reguli, sau restricții, fiind la decizia vorbitorului sau a scriitorului, schimbarea ei neavând nicio urmare la modificarea raporturilor sintactice;
fixă: presupune reguli și restricții a căror încălcare duce la schimbarea raporturilor sintactice;
obiectivă (logică, directă): urmează logica gândirii obișnuită într-o limbă dată;
afectivă (subiectivă, inversă): scoate în relief anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte prin schimbarea locului lor față de cel conform topicii obiective, pe lângă accentuarea lor mai puternică, din considerent  pragmatice, fără ca regulile sintactice ale limbii să fie afectate;
Ordinea cuvintelor în propoziție depinde atât de conținutul comunicării, cât și de modalitatea de exprimare a propozițiilor. 
propoziții simple: în ordinea logică a cuvintelor vom avea subiect + predicat: Mircea citește.
propoziții complexe: va fi dezvoltată aceeași ordine, numai că atât în grupa subiectului, cât și în cea a predicatului, determinanții se pot multiplica (atribut, complement etc.). În general, schimbarea locului părților de propoziție sau a propozițiilor se face datorită unor necesități stilistice, dar și ceea ce consideră vorbitorul mai interesant, la aceasta contribuie atât accentul, cât și intonația.

 

Funcțiile topicii în limba română 

În „Gramatică pentru toți”, Mioara Avram exemplifică funcțiile topicii din limba română.
Funcția gramaticală (sintactică): constă în a marca rolul diferit al unor părți de propoziție sau propoziții cu aceeași formă:  Gabriela este amica mea.  vs.  Amica mea este Gabriela. (inversând locurile substantivelor, de multe ori se schimbă și funcția lor sintactică).
Funcția lexicală (semantică): topica diferențiază sensuri lexicale ale unui cuvânt: un nou apartament „altul, încă unul” vs. un apartament nou „nu vechi” (unele adjective își schimbă sensul total sau parțial, după cum sunt așezate înaintea sau în urma substantivului determinat).
Funcția stilistică este considerată cea mai importantă dintre funcțiile topicii în limba română și are două aspecte obiective:
caracterizează un anumit stil al limbii: limba noastră (limba comună) vs. a noastră limbă (stilul poetic). 
servește la reliefarea unui element al propoziției sau al frazei din cauza importanței sale, prin asociere cu accentuarea sa mai puternică în vorbire. În acest sens, complementului direct și complementului indirect topica poate fi foarte variată. Exemplu: Sora le-a dat fraților bomboane la ora patru. (nicio parte de propoziție accentuată). Sora le-a dat bomboane fraților la ora patru.Sora le-a dat fraților bomboane la ora patru. (accentul pe subiect, pozițiile  fiind interschimbabile). Le-a dat sora bomboane fraților la ora patru. (accentul pe predicat). Bomboane le-a dat sora frațilir la ora patru.Sora bomboane le-a dat fraților la ora patru. (accentul pe complementul direct). Fraților le-a dat sora bomboane la ora patru. (accentul pe complementul indirect). La ora patru le-a dat sora bomboane fraților.Sora la ora patru le-a dat bomboane fraților. (accentul pe complementul circumstanțial de timp).
aspect subiectiv, care constă în a schimba locul unui element din necesități de ordin afectiv: Ți-a făcut bine. vs. Bine ți-a făcut!

 

Problemele topicii în lingvistica românească         

„Nu este suficient să se știe toate formele cuvintelor și relațiile dintre ele pentru a vorbi și a scrie, autorul mai notează că trebuie să știm locul și rândul într-o propoziție a ceea ce spunem deoarece redă cugetarea minții noastre și după aceea stabilim regulile… ideea care mai întâi ne vine în minte, sau ne face mai multă impresie, pe aceea mai întâi o pronunțăm..” (Ion Heliade Rădulescu – „Gramatica românescă”, Sibiu, 1828). 

         

Topica propozițiilor în frază se referă la înșiruirea propozițiilor într-o ordine care trebuie să le facă să exprime împreună o idee și în același timp să facă legătura cu ce urmează. (Topica și punctuația în limba română – Manole Mădălina, Iași, 2013)
Propozițiile din frază trebuie așezate în așa fel încât, trecerea de la una la alta să se producă printr-o înlănțuire ușor de înțeles.

 

📕MANUALUL DE DICȚIE „ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI” POATE FI CUMPĂRAT ACCESÂND ACEST LINK.

📕CARTEA „613 GREȘELI GRAMATICALE” POATE FI CUMPĂRATĂ ACCESÂND ACEST LINK.

Dacă vă doriți o comunicare corectă și îngrijită în limba română, încercați să țineți cont de sfaturile de mai sus.

🔍🔍🔍 Pentru mai multe capcane lingvistice, accesează categoria:

 CUM E CORECT?


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Vizualizari : 1948

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *