Dependența de telefon a devenit una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă copiii și adolescenții. Telefoanele mobile și rețelele sociale sunt prezente tot mai mult în viața de zi cu zi a celor mici. Unii copii se joacă ore în șir (chiar ajung să facă nopți albe), alții sunt victimele bullyingului pe internet, iar alții devin dependenți de TikTok – rețea la care părinții îi expun în mod voit având greșita convingere că vor sta „liniștiți”.
Curs de comentator sportiv pentru copii, din 20 septembrie 2026, la București
Utilizarea excesivă a dispozitivelor poate afecta dezvoltarea emoțională, performanțele școlare și relațiile sociale, mai ales dacă tehnologia intră în viața lor de la o vârstă fragedă.
În acest interviu exclusiv pentru Dicție.ro, sociologul și consilierul în adicții Felicia Seceleanu explică cum poate fi recunoscută dependența de tehnologie, care sunt efectele ei asupra copiilor și ce pot face părinții și profesorii pentru combate această problemă.
Idei principale din interviul cu experta Felicia Seceleanu:
- putem spune despre un copil că este dependent de telefon/tehnologie atunci când utilizarea ecranului îi afectează evident funcționarea zilnică, iar el nu își mai poate controla comportamentul
- copilul își pierde interesul pentru activitățile care îi plăceau înainte (fotbal, desen, joaca cu prietenii), face totul pe fugă (teme, duș, mâncare), doar pentru a se întoarce cât mai repede la ecran
- într-o etapă mai avansată, copilul începe să mintă, în special legat de timpul petrecut pe telefon
- copiii pot deveni mai violenți pe măsură ce dependența se instalează
- țara noastră pe primul loc din 44 de țări evaluate în privința consumului problematic de social media în rândul tinerilor.
- părinții sunt direct responsabili cu privire la expunerea la ecrane a celor mici.
Cum recunoaștem „strigătul” de ajutor
Felicia Seceleanu este consilier specializat în prevenirea și tratamentul adicțiilor, cu expertiză în analiza comportamentului și intervenții corective rapide. A lucrat în domeniul social, în programe din zona guvernamentală și neguvernamentală. De asemenea, este implicată în acțiuni de voluntariat într-un program național adresat copiilor instituționalizați.
Felicia Seceleanu
Dicție.ro: Când putem spune că un copil este cu adevărat dependent de telefon?
Felicia Seceleanu:
„Dacă vorbim în termeni academici, dependența este definită oficial ca o boală complexă, o afecțiune cronică a creierului manifestată prin utilizarea compulsivă a unei substanțe sau prin angajarea repetată într-un comportament, în ciuda consecințelor dăunătoare.
Dacă vorbim în limbaj de zi cu zi, definiția cea mai simplă și mai directă ar fi aceea că dependența înseamnă să simți că nu mai poți trăi fără un anumit lucru, chiar dacă acel lucru îți face vizibil rău.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, putem spune despre un copil că este dependent de telefon/tehnologie atunci când utilizarea ecranului îi afectează evident funcționarea zilnică, iar el nu își mai poate controla comportamentul de consum, nu se poate opri din a folosi gadgetul respectiv”, spune Felicia.
Dicție.ro: Cum se modifică comportamentul unui copil pe măsură ce această dependență se instalează? Devin mai violenți?
Felicia Seceleanu:
Pe măsură ce dependența se instalează, comportamentul unui copil trece printr-o serie de transformări treptate, care îi afectează modul în care gândește, simte și interacționează cu ceilalți.
Aceste modificări comportamentale nu apar peste noapte. Inițial putem observa cum copilul își pierde interesul pentru activitățile care îi plăceau înainte (fotbal, desen, joaca cu prietenii), face totul pe fugă (teme, duș, mâncare), doar pentru a se întoarce cât mai repede la ecran. Preferă să stea singur, închis în cameră și refuză să participe la activități în familie.
Ulterior, într-o etapă mai avansată, copilul începe să mintă, în special legat de timpul petrecut pe telefon („Mai stau doar 5 minute.”, „Nu m-am jucat așa de mult.”). Când nu are telefonul în mână este plictisit, absent și permanent nemulțumit; într-o fază și mai avansată, copilul va ignora igiena personală, mesele etc. și devine imun la rugămințile părinților, fiind complet absorbit de lumea virtuală.
În ceea ce privește violența, un răspuns direct ar fi da, copiii pot deveni mai violenți pe măsură ce dependența se instalează. Dar această violență apare în momente specifice și are cauze psihologice precise. Violența poate apărea ca o reacție de sevraj, în momentul când i se ia telefonul sau ca violență imitativă, atunci când consumul media este unul cu un conținut agresiv și consecința este aceea că agresivitatea va fi percepută de către copil ca o modalitate normală de rezolvare a conflictelor, fapt pentru care acesta poate deveni agresiv cu colegii la școală sau cu frații mai mici.
În fapt însă, această violență nu este răutate intenționată, ci un strigăt de neputință biologică și emoțională. Creierul unui copil pur și simplu nu are mecanismele biologice complet dezvoltate pentru a rezista unei asemenea strategii de captare a atenției pe care o aduce utilizarea excesivă a ecranului.
Primele semne: „Nu mai aude când este strigat”
Felicia Seceleanu spune că primele semne ale instalării dependenței de telefon pot fi trecute cu vederea foarte ușor:
„Primele semne de alarmă nu sunt întotdeauna evidente pentru că instalarea dependenței este un proces subtil. De cele mai multe ori, părinții observă problema abia când comportamentul copilului devine exploziv. Totuși, principalele semne ale dependenței de telefon ar fi:
- pierderea controlului, respectiv copilul nu se poate opri din utilizare, chiar dacă a promis sau dacă i se cere în mod repetat
- sevrajul – o stare extremă de iritabilitate, anxietate, agresivitate sau plâns intens atunci când telefonul îi este luat
- nu mai aude când este strigat; părinții trebuie să repete numele de mai multe ori sau să treacă fizic prin fața ecranului pentru a-i capta atenția
- își pierde răbdarea repede când face teme, când citește, având tendința de a verifica ecranul permanent, obsesiv.
- va renunța complet la hobby-uri sau întâlniri cu prietenii în favoarea ecranului
- lumea fizică nu îi mai trezește interesul, expresii ca „mă plictisesc”, „nu am ce face” devin constante dacă nu are acces la ecran
- copilul va refuza să mănânce la timp, își amână mersul la toaletă sau își strică programul de somn
- minte în legătură cu timpul petrecut online, folosește telefonul pe ascuns, sub pătură
- vorbește aproape exclusiv despre ce a văzut pe TikTok/YouTube sau despre ce a realizat într-un joc video, fiind incapabil să poarte discuții despre alte subiecte”, punctează experta.
Ce impact are dependența de telefon la școală?
„Efectele se manifestă pe două planuri majore: cel școlar și cel al vieții de zi cu zi. Creierul fiind obișnuit cu stimularea rapidă de pe internet, cu clipuri de câteva secunde, copilul nu se mai poate concentra la o lecție de 50 de minute. Elevul intră într-o stare de abandon cognitiv și nu mai reține informațiile pe care le aude în timpul orelor de la școală. Dependența afectează memoria, copiii își vor aminti tot mai greu formule, definiții sau detalii din texte. Temele sunt amânate până în ultimul moment sau sunt făcute superficial în timp ce ecranul este deschis sau verificat constant.
Și mai există un risc, pe care personal țin foarte mult să-l menționez. O capcana majoră este aceea că această fascinație digitală timpurie deschide calea către dependențe mult mai severe, cum sunt jocurile de șansă/jocurile de noroc și pariuri care sunt prezente online, unde aceeași foame de adrenalină poate împinge un tânăr spre marginea prăpastiei, gambling disorder fiind patologia cu cel mai ridicat și dureros risc de suicid”, avertizează Felicia Seceleanu.
Cifre îngrijorătoare
Felicia Seceleanu: Potrivit studiilor prezente pe piață în domeniul specific al dependenței de tehnologie, cifrele sunt extrem de îngrijorătoare și arată că ne confruntăm cu o adevărată epidemie silențioasă. Un studiu recent al OMS (Organizația Mondială a Sănătății) situează Romania pe primul loc din 44 de țări evaluate în privința consumului problematic de social media în rândul tinerilor. Datele ne arată că peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani manifestă o dependență și utilizare problematică și aproximativ 50% – 55% dintre elevi se află în zona de risc ridicat de dependență. Totodată, aproximativ 28% dintre adolescenți petrec constant peste 8 ore zilnic pe telefon. Din punct de vedere terapeutic, acest volum de timp anulează aproape complet interacțiunea cu lumea reală, transformându-se într-o adicție comportamentală greu de gestionat fără terapie.
Curs de comentator sportiv pentru copii, din 20 septembrie 2026, la București
Felicia Seceleanu: Dacă transformăm aceste procente în realitate cotidiană, înseamnă că într-o clasă de 30 de elevi, 6-7 copii sunt deja dependenți cronic, 15 copii sunt în pragul dependenței și doar 8-9 copii reușesc să aibă o relație echilibrată sau controlată cu tehnologia. Este foarte trist ce se întâmplă.
Soluții
Părinții trebuie să treacă de la predici și certuri la acțiuni strategice, clare și consecvente, respectiv:
- interzicem ecranele cu cel puțin o oră înainte de culcare
- dormitorul copilului pe timpul nopții și masa unde se mănâncă în familie trebuie să fie spații fără telefoane
- putem instala aplicații de control parental
- stabilim un maximum de ore de ecran pe zi, în funcție de vârstă
- stabilim o zi pe lună sau o după-amiază pe săptămână (de exemplu, duminica) în care întreaga familie lasă telefoanele deoparte și face activități comune.
- îi explicăm copilului (adaptat vârstei) cum funcționează aplicațiile; îi putem spune, de exemplu: „TikTok-ul și jocurile sunt făcute de oameni foarte deștepți plătiți să te țină blocat acolo ca să facă ei bani. Tu ești mai deștept decât algoritmul lor?”.
- când luăm telefonul unui copil, nivelul lui de dopamină scade și apare plictiseala agresivă; trebuie să înlocuim ecranul cu o altă sursă de satisfacție: sport, cursuri de dicție, arte marțiale, robotică, un instrument muzical, actorie.
- să organizăm seri de board games în familie, în funcție de vârstă (cărți de joc, scrabble, Monopoly, Dixit),
gătitul împreună, meșteritul sau grădinăritul oferă stimulare tactilă și ocolesc complet nevoia de ecrane.
Foto: Pixabay
ÎNSCRIERI AICI
Curs de dicție pentru copii
Am dat startul cursurilor de dicție pentru copii – în sală. Echipa dicție.ro este aici pentru a te ajuta la fiecare pas. Cursul folosește metode unice de exersare a dicției și se adresează copiilor care vor să-și îmbunătățească abilitățile de vorbire, să își corecteze pronunția. Grupele conțin maximum 12 copii. Înscrie-te ACUM!
În fiecare joi de la ora 17:00 până la ora 18:30. Patru ședințe pe lună. Cei mici vor beneficia de un mediu care le va cultiva curiozitatea și creativitatea.
Taxa pentru un curs timp de o lună este de 500 de lei. 4 ședințe de câte o oră și jumatate în fiecare joi.
Zece sfaturi pentru a-ți menține concentrarea în timpul lecturii
Un lucru important pe care orice voice-over trebuie să-l știe!
Ajută-l pe cel mic să-și perfecționeze dicția! Fă aceste exerciții alături de copilul tău
Alege un curs de dicție
Un trainer specializat îți va explica cât de importantă este dicția, cât de mult contează ritmul în care vorbim și cât de cruciale sunt pauzele atunci când vrei să amplifici efectul unui mesaj.
Alege un curs de dicţie de grup sau un curs de dicție personalizat, cu Carmen Ivanov.
📕MANUALUL DE DICȚIE „ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI” POATE FI CUMPĂRAT ACCESÂND ACEST LINK.
📕CARTEA „613 GREȘELI GRAMATICALE” POATE FI CUMPĂRATĂ ACCESÂND ACEST LINK.
Dacă vă doriți o comunicare corectă țineți cont de sfaturile de mai sus.
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
Adaugă comentariu