Voice-over: știai că poți auzi temperatura?

Știai că poți auzi frigul sau căldura?

Iată un exemplu: mai jos sunt două înregistrări cu sunetul pe care îl face apa turnată într-un recipient. Se toarnă aceeași cantitate de apă din două căni identice într-o altă pereche de căni identice. Îți poți da seama care înregistrare reprezintă apa caldă și care apa rece?

Exemplu 1

Exemplu 2

Da. Am auzit care e rece și care e caldă. Am simțit în prima înregistrare frigul. De fapt, suntem atât de buni la auzul frigului încât peste 85 % dintre noi vor ști dacă este vorba despre ceva rece. Dar ce auzim de fapt?

Se pare că vorbim despre un subiect destul de controversat. Întotdeauna cel mai bun mod de a înțelege cu adevărat ce se întâmplă este de a transforma sunetul într-o imagine, în ceva vizual. Iată o analiză a frecvențelor turnării apei calde și a turnării apei reci. Sunetele au fost reprezentate printr-o spectrogramă.

apă caldă

apă rece

Apa mai rece are frecvențe mai mari la începutul și la sfârșitul turnării, în timp ce atunci când este fierbinte, frecvențele sunt crescute în mijlocul turnării.

Prima teorie spune că, atunci când apa se răcește, moleculele se mișcă mai încet, făcând apa mai „vâscoasă”, mai densă. Dacă vorbim despre apă și nu despre un lichid mai gros, cum ar fi mierea, vorbim despre o diferență mult mai subtilă, pe care nu o putem vedea cu ochiul, dar aparent o putem auzi. Vâscozitatea apei reci înseamnă că apa formează picături mai mari care, la rândul lor, măresc frecvențele la începutul și la sfârșitul turnării. 

O altă teorie susține că aburul din apa fierbinte ar putea avea un efect de filtrare acustică. Cu toate acestea, nu doar apa clocotită schimbă sunetele. Se pare că oamenii au o „superputere” – aceea de a auzi temperatura. Dar nu putem auzi doar apa.

Pe 3 februarie (1947), în Snag, Yukon (Canada), s-a înregistrat cea mai rece temperatură: -62,8 C. Se spune că oamenii își puteau auzi șuieratul propriei respirații, în timp ce umezeala se transforma în cristale de gheață, părul în timp ce îngheța și vocile din boxele de la aeroport la o distanță de peste 6 km distanță.

Ni se spune la școală că viteza sunetului este de 343 m/s. Dar această cifră presupune o temperatură a încăperei de 21 ° C (70 ° F). În realitate, temperatura afectează direct viteza sunetului – viteza sunetului crește odată cu creșterea temperaturii. În zilele reci sunetul „călătorește” mai lent.

Mai devreme am vorbit despre modul în care apa devine mai „vâscoasă” când se răcește, ei bine, același lucru se întâmplă și cu aerul, devine mai gros. Aerul rece formează o masă densă care se scufundă până la nivelul solului. Aerul mai subțire, mai rapid și în mișcare, se află deasupra acestui strat – un fenomen meteorologic numit inversare a temperaturii.

Într-o zi caldă, aerul din apropierea solului este fierbinte, astfel încât unda sonoră „se îndoaie” în sus, din aerul cald spre aerul rece.

Într-o noapte rece, aerul din apropierea solului este rece și astfel unda sonoră „se îndoaie în jos”. 

Acesta este motivul pentru care uneori poți auzi sunete de la mare distanță dacă aerul nopții este rece.

Dacă pământul este înghețat, funcționează și mai bine. La fel ca suprafețele netede și dure, precum sticla, reflectă lumina. Și cu cât o suprafață este mai netedă și mai dură, cu atât reflectă mai bine sunetul. 

Aceasta înseamnă că undele sonore sunt, în esență, concentrate de-a lungul nivelului aerului rece. De aceea când este foarte frig sunetul va fi și mai clar.

Dar ceva diferit se întâmplă atunci când ninge, iar peisajul nostru sonor se transformă într-o oază de liniște. O parte din liniștea de după o furtună de zăpadă are sens: oamenii tind să rămână acasă, nu sunt așa de multe mașini pe drum și animalele sălbatice se adăpostesc într-un loc cald. Dar există și o teorie științifică pentru toată liniștea asta.

Fulgii de zăpadă sunt cristale cu șase fațete, pline de spații deschise. Aceste spații din structura fulgilor de zăpadă absorb undele sonore, iar ninsoarea acoperă suprafețele a tot ceea ce reflectă sunetul, creând acel efect relaxant de liniște. Dar acest efect este de scurtă durată. Pe măsură ce zăpada se topește, fulgii de zăpadă își schimbă forma, reducând spațiile și reducând efectele de anulare a zgomotului. Și când se transformă în gheață, claritatea sunetului este restabilită, reflectată și amplificată din nou.

Vrei să devii un voice-over profesionist? Urmează un curs de voice-over!

CURS DE VOICE-OVER

Fii tu vocea reclamelor radio-TV! Carmen Ivanov (Radio TANĂNANA) și Alex Tuhuț (Radio Kiss FM) te introduc în lumea voice-acting-ului. Dacă ai voce, ți-o modelăm și o vom face numai bună de livrat, dacă nu ai, sau crezi tu că nu ai, o vom desface în mii de bucăți și o vom asambla pentru vocea perfectă de reclame radio și TV. Cursul este unul intensiv și este compus din 75% practică și 25% teorie, durează două zile a câte 6 ore pe zi.

🛒 Click AICI pentru a te înscrie și pentru mai multe detalii despre curs

ÎNSCRIERI AICI

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.