Vocea, ca armă

Într-un univers aleatoriu (căci sunt mai multe) omul este privit ca cel mai puternic ”animal” tocmai pentru că se poate folosi de arme, spre deosebire de celelalte viețuitoare fără GLAS.

De obicei, în junglă sau în pădure se dau multe lupte între animalele ”rezidente”. Miza… este insignifiantă, motivul, neimportant. Importantă este cauza. Animalele se duelează pentru că nu se pot înțelege, pentru că nu au GLAS, pentru că lumea lor este dominată de instincte primare și de dorința de supremație.

Ciudat sau deloc surprinzător, și oamenii au tendințe similare cu animelele sălbatice. Și ei vor să se afirme, să fie cei mai buni, să domine alți oameni. Mulți dintre ei se folosesc de GLAS, restul de alte mijloace, mai puțin convenționale, care nu sunt deloc agreate de cele 10 porunci religioase. Dar nu vreau să transformăm această discuție într-una care să reflecte starea mea de după evenimentele întâmplate în București, căci din păcate locuiesc în Militari, acest nou Bronx al Bucureștiului, care va concura mai mult decât sigur cu Ferentari și Rahova în supremația “rău famatelor din Capitală”. (Un bărbat a împușcat trei persoane dintr-un motiv derizoriu.)

Oamenii pot să se înțeleagă. Oamenii sunt inteligenți. Oamenii se pot înțelege prin GLAS. Suntem norocoși. Avem o armă incredibilă și nici măcar nu știam de ea. Cu GLASUL poți vinde, poți iubi, poți urî, poți ierta, poți face tot ce vrei. Lăsând la o parte lucrurile sentimentale, GLASUL vinde. Nu contează cu ce voce te-ai născut, contează dacă știi ce să faci cu ea, contează să ai încredere, să speri, să înveți să îți iubești vocea, asta chiar chiar dacă îți va lua ceva vreme. Merită!

Citește și De ce vreau să devin voice-over?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.