VIRGULA, bat-o vina!

Virgula este importantă și are roluri diverse, de aceea este necesară în multe situații. Lipsa semnelor de punctuație dintr-un text poate duce la neînțelegerea acestuia sau la transmiterea greșită a unei informații. Prin semnele de punctuație marcăm pauzele de vorbire, intonația și despărțim diverse unități sintactice pe baza raporturilor pe care le stabilesc.

Virgula, cel mai controversat semn

Despre virgulă am mai vorbit. Dar iată că la o perioadă de timp trebuie să ne reamintim anumite reguli, anumite exemple pentru a fixa iarăși informația. Mulți se tem de virgule, dar existe reguli extrem de clare prin care poți evita greșelile.

Așadar, virgula este destul de importantă și destul de complicată încât merită încă un articol. Am mai vorbit despre faptul că atunci când distanța dintre subiect și predicat se mărește, mulți simt nevoia să pună o virgulă. De exemplu, se scrie: 

• „Faptul care a frapat cel mai mult imaginația poporului, a fost…”

Se știe însă că subiectul nu se desparte de predicat prin virgulă. De aceea, mulți pun virgula și înainte de „care”: „faptul, care a frapat cel mai mult imaginația poporului, a fost…”. În felul acesta avem o propoziție intercalată, pusă între virgule, și nu se mai poate spune că subiectul a fost despărțit de predicat.

Dar nici procedeul acesta nu este corect. După cum despărțim sau nu printr-o virgulă pe „care” de cuvântul premergător, înțelesul propoziției relative diferă. Când intercalăm între virgule propoziția relativă, ea aduce o informație în privința substantivului precedent fără a modifica raporturile lui cu ceea ce urmează: 

• „Ștefan cel Mare, care a fost domn al Moldovei, a murit în anul 1504.”

Faptul că Ștefan a fost domnul Moldovei n-a contribuit să-l facă să moară în anul 1504.

Din contra, dacă propoziția introdusă prin „care” urmează fără virgule, ea modifică raporturile dintre substantivul la care se referă și cele ce urmează: „ochii care nu se văd se uită”. Nu se uită decât ochii care nu se văd. Dacă am scrie: „ochii, care nu se văd, se uită”, s-ar înțelege că ochii în general se uită și, de altfel, că nu se văd, tot așa cum am înțeles că Ștefan cel Mare a murit la 1504 și, în afară de asta, a fost domnul Moldovei.

• „Călătorii, care vor fi găsiți cu biletele nevizate, vor plăti taxa dublă.”

Se înțelege de aici: „călătorii vor fi toți găsiți cu biletele nevizate și vor fi amendați”, deși anunțul vrea să spună că doar călătorii cu biletele nevizate for fi amendați.

• „O parte din cărțile didactice, care au fost aprobate în mai, au fost scoase din program în septembrie.”

Se înțelege astfel: „o parte din cărți, și anume cele care au fost aprobate în mai”; redactorul voia însă să spună că „o parte din cărțile care au fost aprobate…”.

Concluzie

Deoarece virgula nu se pune oriunde înainte de „care”, în frazele ca „faptul care a frapat cel mai mult imaginația a fost…” nu vom pune virgulă nicăieri. (Al. Graur – Puțină gramatică)

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.