Ora 17 sau orele 17?

🔍🔍🔍 Pentru mai multe capcane lingvistice, accesează categoria:

 CUM E CORECT?

„Ne vedem la Romană (Piața) la ora 17?” sau „Ne vedem la Romană (Piața) la orele 17?” ?

În propoziţiile din titlu avem de-a face cu un numeral de identificare. Această specie de numeral îndeplineşte în limbă rolul unui nume propriu: individualizează şi identifică un „obiect” dintr-o pluralitate de obiecte identice. În cazul de faţă, 17 este „numele” unei ore dintre cele 24 care alcătuiesc durata unei zile. 

Între particularităţile flexionare şi combinatorii ale numeralului de identificare, amintim: 

 Este indiferent la genul substantivului regent (nota doi, pagina douăzeci şi unu). 

Ocupă poziţia a doua în grupul nominal substantiv + numeral (sala unu, legea optsprezece). 

Formează sintagmă numai cu substantive la singular (sectorul patru, camera nouăsprezece). 

Raportându-ne la întrebarea din exemplul de mai sus, rezultă că recomandabilă este prima variantă: 

Formularea cu substantivul la plural (orele 17) este, din păcate, destul de răspândită. Ea trebuie respinsă nu numai din raţiuni strict gramaticale, cum s-a arătat, ci şi pentru că intră în contradicţie cu realitatea evocată: nu sunt mai multe „ore IT într-o zi. De altfel, când sintagma respectivă apare în poziţia sintactică de subiect, varianta cu pluralul devine imposibilă: nu se spune „Sunt orele 17”, ci „Este ora 17”. Sublinierea ideii de plural, prin acordul predicatului, scoate şi mai mult în evidenţă contradicţia dintre realitate (= singularitate) şi expresia ei lingvistică (= plural). Pluralul substantivului regent se justifică numai atunci când apar mai multe numerale de identificare coordonate: 

Magazinul este deschis între orele 9 şi 17. 

Observaţii: 

 Potrivit regulii că numeralul de identificare nu cunoaşte flexiunea după gen (are formă unică, de masculin), se spune: ora unu (nu ora una) şi ora douăzeci şi unu (nu douăzeci şi una). Consecvenţi în respectarea acestei reguli, ar trebui să zicem ora doi. După cum se ştie însă, se întrebuinţează forma de feminin: ora două, ora douăsprezece, ora douăzeci şi două. Această abatere de la sistem este atât de bine consolidată în limba română, încât a devenit normă. Desigur, se aud şi formulări ca ora doi şi mai ales ora doisprezece, dar acestea reprezintă apariţii izolate, regionale, opuse uzului general. 

În impunerea excepţiei amintite (numeral de identificare feminin, pentru doi şi compusele sale, la indicarea orei), un rol hotărâtor a avut tradiţia ordinalului (ora a doua – ora doua – ora două). Exprimarea orei prin numeral de identificare este de dată relativ recentă. Însuşi substantivul oră este un neologism. Limba veche utiliza numeralul cantitativ, ataşat altui substantiv (ceas), la plural (zece ceasuri din ziuă), sau pe cel ordinal, acordat (al zecelea ceas al zilei). 

  O oscilaţie similară (masculin – feminin) prezintă şi numeralul care indică zilele de început ale fiecărei luni. Prima zi este indicată prin masculin: unu martie (alternativ cu exprimarea prin ordinal: întâi martie). Pentru ziua a doua a lunii, apar deja două variante de gen, iar formularea cu ordinalul este exclusă. În sudul ţării predomină femininul: două martie, douăsprezece martie, douăzeci şi două martie. În restul ţării, cu precădere în Transilvania, se foloseşte mai ales varianta masculină: doi martie, doisprezece martie, douăzeci şi doi martie. 

Având în vedere încadrarea în sistem, considerăm că masculinul trebuie să aibă aici câştig de cauză, ca formă invariabilă a numeralului de identificare. 

NOTA BENE! 

 DOOM-2 aduce următoarea modificare: pentru indicarea primei zile a fiecărei luni, trebuie folosit numeralul ordinal şi nu cel cardinal: întâi Decembrie, întâi Mai, nu Unu Decembrie, Unu Mai. 

 În ceea ce priveşte ziua indicată prin numărul doi sau alt numeral compus cu doi, DOOM-2 admite folosirea paralelă a formelor de masculin (doi) şi feminin (două): doi/două mai, doisprezece/douăsprezece august, douăzeci şi doi/douăzeci şi două decembrie. (G. Gruiță – Gramatică normativă)

🔍🔍🔍 Pentru mai multe capcane lingvistice, accesează categoria:

 CUM E CORECT?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.