Lecția de gramatică: oiconimele

Lecția de gramatică: oiconimele

Gramatica ne ajută atât în scriere, cât și în vorbire. Este foarte important să știm regulile de scriere și de pronunție și să nu avem dubii atunci când vine vorba să le punem în aplicare. De asemenea, este important să știm și care sunt sensurile cuvintelor, pentru a nu le folosi în mod greșit chiar dacă ele sunt asemănătoare. Astăzi vorbim despre oiconime.

 

Când vorbim despre oiconime, implicit toponime, ne punem întrebarea: când scriem numele localităților cu cratimă și când nu folosim cratima?

Pentru a vedea care sunt regulile de scriere, vom defini următorii termeni, conform DEX:

↘ OICONÍM, oiconime = cuvânt care denumește o așezare omenească;

↘ TOPONÍM, toponime = nume topic (de locuri, de localități, de munți etc.)

 

↘ Oiconime cu cratimă

  1. Dacă al doilea termen din denumire este un substantiv în nominativ.

Exemple: Râmnicu-Vâlcea, Piatra-Olt, Piatra-Neamț, Bolintin-Vale, Slănic-Moldova;

 

  1. Dacă cei doi termeni au origini diferite sau desemnează localități/cartiere diferite și nu există niciun raport de subordonare între ei.

Exemple: Popești-Leordeni, Cluj-Napoca, Sărata-Monteoru, Turnu-Măgurele;

 

  1. Dacă al doilea termen are rol de identificare.

Exemple: Fierbinți-Târg, Lehliu-Gară, Fetești-Oraș;

 

  1. Dacă al doilea termen indică un rang sau o funcție.

Exemple: Mihai-Vodă, Cuza-Vodă.

 

↘ Oiconime fără cratimă

  1. Dacă apar în denumire date calendaristice ori numerale.

Exemple: 1 Mai, 1 Decembrie, Trei Fântâni, Zece Hotare;

 

  1. Dacă apar în denumire nume de sfinți și nume de persoane emblematice. În caz că numele personalității respective se scrie cu cratimă, atunci și numele localității se va scrie astfel.

Exemple: Sfântu Gheorghe, Sântă Măria, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu;

 

  1. Dacă în denumire sunt prezente particule (prepoziții de acuzativ) care leagă semantic cei doi termeni.

Exemple: Vălenii de Munte, Roșiori de Vede, Vicovu de Sus;

 

  1. Dacă în denumire apare un singur termen însoțit de prepoziție sau adverb.

Exemple: După Deal, Valea Îndărăt;

 

  1. Dacă un termen (de regulă al doilea) apare subordonat celuilalt, având la origine funcția de:

→ adjectiv: Satu Mare, Baia Mare, Câmpulung Moldovenesc, Odorheiu Secuiesc, Târgu Frumos, Râmnicu Sărat, Alba Iulia, Fundătura Răchitoasa;

→ substantiv cu formă de genitiv (marcat sintetic sau analitic prin particula „lui”): Gura Humorului, Câmpia Turzii, Întorsura Buzăului, Ocna Sibiului, Vadu Pașii, Hanu lui Pală, Podu lui Galben, Fața lui Nan, Valea lui Stan, Valea lui Mihai;

 

  1. Dacă, la origine, un termen este substantiv comun și altul substantiv propriu.

Exemple:  Baba Ana, Mânăstirea Neamț, Râu Bărbat, Băile Herculane.

 

↘ Excepția turnurilor

Oiconimele compuse cu termenul „Turnu” sunt uneori mai greu de încadrat decât târgurile. „Turnu” se referă la o cetate veche și, prin extinderea sensului, termenului i se atribuie întreaga localitate.

Dacă „Turnu” nu este urmat de un adjectiv (exemplu: Turnu Roșu) sau de un substantiv în genitiv, ar trebui să se scrie mereu cu cratimă:

Exemplu:

→ Turnu-Măgurele (s-au alăturat artificial doi termeni desemnând așezări/cartiere diferite);

→ Turnu-Severin: Severinului i s-a atașat termenul „Turnu” abia în sec. al XIX-lea, amintind de fosta cetate. Practic „Turnu” și „Severin” sunt două denumiri ale aceluiași oraș, fiind logică folosirea cratimei. Cratima, chiar dacă a fost folosită, a căzut ulterior. În plus, în perioada comunistă, acestui „Turnu Severin” i s-a mai atașat, folosindu-se cratima de această dată, și denumirea antică Drobeta: Drobeta-Turnu Severin. Trei denumiri pentru același oraș. Așadar, scrierea corectă ar fi:

→ Drobeta-Turnu-Severin

 

↘ Excepția târgurilor

Oiconimele compuse cu termenul „Târgu”, au două posibilități de încadrare.

  1. Dacă am considera al doilea termen ca fiind denumirea târgului, le-am scrie fără cratimă: Târgu Mureș, Târgu Lăpuș, Târgu Jiu, Târgu Neamț (adică Târgu cu numele „Mureș”, „Lăpuș”…).
  2. Însă se observă că fiecare oiconim este străbătut de câte un râu de la care a preluat denumirea, deci se scrie cu cratimă: Târgu-Mureș (Târgu de pe Mureș), Târgu-Lăpuș (Târgu de pe Lăpuș), Târgu-Jiu (Târgu de pe Jiu), Târgu-Neamț (Târgu de pe/din Neamț). De aceea ar fi mai potrivită varianta cu cratimă, tocmai pentru a marca elipsa respectivă. Târgu-Ocna se scrie tot cu cratimă deoarece sunt două denumiri ale aceleiași așezări și nu „Târgu cu numele Ocna”.

 

↘ Excepția ocnelor

Oiconimele compuse cu termenul „Ocna” desemnează așezări cu tradiție în exploatarea sării. Se scriu aproape toate fără cratimă (Ocnele Mari, Ocna Sibiului, Ocna Șugatag), mai puțin Târgu-Ocna, după cum am văzut mai sus.

 

Este foarte important să cunoaștem aceste reguli și să știm exact care este scrierea corectă. Multe site-uri și, de asemenea, multe panouri rutiere conțin scrierea greșită a localității respective. Formularea unor așa-zise norme de transcriere a oiconimelor compuse trebuie să țină cont de toate aceste criterii, de la hărți vechi și alte izvoare istorice până la DOOM2 și Gramatica Academiei.


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *