Fructele confiate: deliciu culinar sau aberație lingvistică?

Cuvântul „confiat” încă rămâne un mister sau o gogomănie pentru unii, și, cu siguranță, o monstruozitate adoptată dintr-o limbă străină pentru alții. 

✏ CONFIAT versus DEX

Unele guri zic că nu există de ieri, de azi acest „cuvânt”, deci nu este o creație post-1989. Totuși, ediția din 1975 nu menționează cuvântul. Nu era nici măcar menționat ca „nerecomandabil!”. În „Dicționarul universal al limbii române” – 1896 (Lazăr Șăineanu) nimic, în „Dicționarul enciclopedic ilustrat” – 1925 (Adamescu-Candrea) nimic.

Astăzi, pe acest „confiat” îl vedem și auzim la tot pasul prin piețe, magazine alimentare, malluri, etichete, casolete, raioane, coferării etc.

Cu riscul de a zdruncina un stereotip comercial și a supăra atât vânzătorii, cât și producătorii locali sau importatorii, vom continua să analizăm acest „confiat” până vom ajunge la o formă de adevăr.

✏ CONFIAT versus INTERNET

Internetul este plin de fructe „confiate”. 

Am căutat pe platforma Google „fructe confiate”:

Am căutat pe platforma Google doar „confiat”:

Pe lângă limba română, au apărut o mulțime de referiri la limba franceză, italiană, spaniolă.

Dacă mergem pe varianta franțuzească „confier” (a încredința), sintagma „fructe confiate” ar trebui să însemne „fructe încredințate (cuiva)”. Evident, o aberație.

✏ CONFIAT versus CONFIT

După căutări și cercetări nu mai există niciun dubiu că invenția românească „confiate” își are echivalentul în franțuzescul „confit” – fruits confits. 

„Fruits confits” -adj. – înmuiate în soluții de zahăr

„Confire” – a prepara (lat. conficere); (învechit) a pune substanțe comestibile într-un element care le conservă; a prepara fructe în zahăr.

✏ CONFIT versus GLASÉ

În limba franceză mai întâlnim și „confites et glacées” : fructe glasate, cu zahăr.

❗❗❗ există o mică diferență între „confit” și „glacé”: adjectivul din urmă are sensul de „fină acoperire cu zahăr”, de aceea se spune „marrons glacés” (castane glasate), nu „marrons confits”. În esență, sunt fructe conservate în zahăr cristalizat într-o anumită concentrație ❗❗❗

✒ Câmpul semantic al deliciilor zaharoase:

Conform „Confuzii, greșeli, prostii și răutăți în limba română, azi”, Tatiana Slama-Cazacu explică:

• GLASÉ – GLASAT: acoperit cu un strat de zahăr transparent;
• GLASAT: (depsre prăjituri) acoperit cu o glazură;
• GLAZURĂ: strat subțire de zahăr ars cu care se acoperă unele prăjituri, bomboane, fructe;
• GIVRE: mici cristale de diverse substanțe care se depun pe unele fructe uscate;
• GIVRAJ/JIVRAJ: strat de gheață sau de chiciură care se depune pe avioane;
• JIVRAT: despre sticlă, geamuri etc. care are suprafața mată și neregulată.

✏ CONFIAT versus ZAHARISIT

În mod normal așa ar trebui să se numească: fructe ZAHARISITE. Da, este o formulare mai obsoletă, care este folosită mult mai puțin în comerț.

Avantaje:

• are același sens;
• implică același mod de preparare (chiar dacă este o preparare la scară industrială).

O cauză pentru care nu este folosit „zaharisit” în loc de „confiat” poate fi că primul cuvânt are și un sens depreciativ în limba română. Mulți spun „zaharisit” referindu-se la o dulceață învechită sau miere „care s-a îngroșat prin cristalizarea zaharurilor conținute” sau poate fi folosit și cu sens figurat: ramolit.

Din cauza acestor sensuri „negative”, mulți se feresc să facă înlocuirea lui „confiat”.

Dacă s-ar fi recurs la corespondentul francez „confit” ar fi trebui să se adopte o formă corectă, nu una aberantă precum „confiat”. Nu este recomandat, dar mai corect ar fi fost „fructe confite” decât „fruncte confiate”.

❗❗❗Din păcate, mulți dintre cei care introduc cuvinte străine în limba noastră – permisivă nu în sens antropomorfic, ci maleabilă ca forme – NU CUNOSC SUFICIENT NICI LIMBA STRĂINĂ, NICI ROMÂNA❗❗❗

✏ CONCLUZIE

Dacă vrei să înlocuiești „confiat/e” ai câteva variante:

• Fructe zaharisite;

• Fructe zaharate (creație deloc neverosimilă);

• Fructe confite (expresie oarecum insolită, dar în acord cu originea latină – conficere).

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.