De unde vine cuvântul Paște?

Cu toții primim și trimitem în această perioadă urări cu ocazia sărbătorilor pascale. Probabil v-ați întrebat care este originea cuvântului „Paște” și, mai mult, dacă este corectă forma „Paști”.

Ei bine, în articolul de astăzi venim cu explicații și răspundem și o altă întrebare importantă: care este forma de plural pentru „pască”? 

De unde vine Paștele?

Pe scurt, cuvântul a pătruns la noi odată cu creştinismul. Forma românească vine, aşadar, din latinescul bisericesc paschae (pluralul lui pascha), care provine din grecescul pasha, iar acesta din ebraică: pesah.

Dicționarul explicativ al limbii române ne explică, pe larg, ce înseamnă și care este etimologia cuvântului:

PAȘTE, paști, s. m., s. f. 1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea învierii lui Hristos, iar la evrei în amintirea ieșirii lor din robia egipteană, sub conducerea lui Moise. ◊ Expr. Nu e în toate zilele Paști sau o dată pe an e Paști = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite. Din an în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Paștile cailor (sau calului) = niciodată. 2. S. f. Pâine sfințită care se împarte la biserică în ziua de Paște (1); pască. [Var.: páști s. m.] – Lat. pascha, -ae.

De asemenea, observărm că DEX-ul, al fel ca DOOM-ul, acceptă atât forma „Paște”, cât și „Paști”.

Care este pluralul pentru „pască”?

La fel ca și „Paște”, termenul „pască” are aceeași origine latinească. Forma de plural a acestui cuvânt este „păști”. Explicația din DEX:

PÁSCĂ, păști, s. f. 1. Cozonac tradițional făcut din aluat dospit umplut cu brânză de vaci, stafide, smântână etc. care se mănâncă de obicei la Paști de către creștinii ortodocși. ♦ Anafură pe care preotul o împarte credincioșilor în ziua de Paști; paști (2). 2. Preparat alimentar tradițional, făcut din aluat nedospit, copt în foi subțiri, pe care îl mănâncă evreii în timpul Paștilor în loc de pâine. – Lat. pascha.

Foto: Pexels