Abrevierile în limba română

Abrevierile în limba română
Facebooktwitterlinkedinmail

Dinamica comunicării a crescut în ultimul timp, iar limba română încearcă să se adapteze acestui ritm accelerat. Dacă este o evoluție sau nu, lăsăm asta la îndemâna specialiștilor. Cert este că obișnuim să scriem și să vorbim folosind mai puține cuvinte, lucru care nu este atât de benefic. Dar dacă tot folosim cuvinte puține sau prescurtate în scriere, trebuie să știm cum se folosesc aceste abrevieri. Le scriem cu litere mari, sunt urmate de punct?

 

Iată câteva sfaturi și reguli de folosire ale abrevierilor în limba română:

Astăzi, majoritatea domeniilor de activitate folosesc acest procedeu. Unele sunt ușor de descifrat (ceea ce ar trebui să fie o calitate în rândul abrevierilor), iar altele sunt mai complicate, dând bătăi de cap și specialiștilor care încearcă să le decodeze.

Un exemplu în rândul abrevierilor mai complicate ar fi laser, despre care puțin știu că este constituit din prima literă a cinci cuvinte care denumesc „obiectul” și, implicit, fenomenul care l-a generat: light amplification by stimulated emisson of radiation.

 

۞ Abrevierile de uz curent

♦ a.c. = anul curent

♦ art. = articol

♦ cap. = capitol

♦ cca = circa

♦ de ex. = de exemplu

♦ etc. = et caetera, cu sensul de „și celelalte, și așa mai departe”

♦ nr. = număr

♦ obs. = observație

♦ op.cit. = opera citată

♦ p./pag. = pagina

♦ v. = vezi

♦ ș.a. = și altele

Aceste abrevieri nu sunt atât de numeroase ca cele din diferite știinde sau activități socio-culturale, așa că pot fi învățate cu ușurință.

 

۞ Abrevieri versus Simboluri

Simbolurile reprezintă cazuri speciale de abreviere, în sensul că sunt formate dintr-o singură literă (dar nu este o regulă absolută) și caracterizează limbajul științelor așa-numite exacte, cum ar fi matematica, chimia, fizica etc.

♦ d = diametru

♦ n = număr natural

♦ r = rază

♦ g  = gram

♦ kg = kilogram

♦ l = litru

♦ m = metru

♦ km = kilometru

 

Unele se scriu cu majusculă, în special cele care au la bază numele unui savant:

♦ A = amper (de la numele fizicianului francez Ampère)

♦ V = volt (de la numele italianului Volta)

 

Se scriu cu majusculă și simbolurile punctelor cardinale (spre a le deosebi de folosirea lor ca substantive comune):

♦ N = nord

♦ S = sud

♦ E = est

♦ V = vest

 

Se scrie cu literă mare și simbolul matematic pentru lungime (L) pentru a se face diferența cu litrul (l).

!De remarcat că după aceste simboluri nu se folosește punctul (.).

 

Și în alte științe se pot folosi abrevieri și simboluri scrise cu majusculă. De exemplu, în gramatică numele cazurilor sunt indicate în unele lucrări :

♦ N = nominativ

♦ G = genitiv

♦ A = acuzativ

♦ D = dativ

♦ V = vocativ

În DOOM2 sunt amintite următoarele abrevieri pentru numele cazurilor: nom., g., ac., voc.

 

۞ Mecanisme de alcătuire a abrevierilor

  1. din litera inițială a unui cuvânt sau din inițiale ale mai multor cuvinte reprezentând sintagme sau denumiri compuse: N (nord), V (volt), p. (pagină), SA/sa (societate pe acțiuni), SRL/srl (societate cu răspundere limitată), UE (Uniunea Europeană), MO (Monitorul Oficial), ONU (Organizația Națiunilor Unite), O.U. (Ordonanță de Urgență), OMPCSB (Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor);
  2. din litere nesuccesive din strunctura unui cuvânt:

♦ din prima și ultima literă: dl (domnul);

♦ inițialele cuvintelor dintr-un compus derivat: slt (sublocotenent), cm (centimetru), dv. (dumneavoastră), P.S.S. (Preasfinția Sa);

♦ inițiala și o altă literă aleasă fără o motivație specifică: cpt. (căpitan), tg. (tangentă);

  1. din segmentul inițial al unui cuvânt sau segmente inițiale ale cuvintelor din compuse sau îmbinări: arh. (arhitect), ian. (ianuarie), art. cit. (articolul citat), ASTRA (Asociațiunea Transilvană), serg.-maj. (sergent major), lt.-col. (locotenent colonel);
  2. din diferite combinații de litere și segmente: cca (circa), dna, dnei (doamna, doamnei), dlui (domnului), TAROM (Transporturile Aeriene Române) etc.;
  3. din combinații de litere și cuvinte: aragaz (format din prescurtarea A.R.A. – Asociația Romano-Americană și gaz), D-Sa (Domnia Sa);
  4. din combinații de segmente și cuvinte: Romgaz, Petromidia, Transelectrica, Rompetrol;
  5. din combinații de segmente (tendință tot mai accentuată în ultima perioadă): ALRO, PETROM, Sudotim etc.;

 

۞ Alcătuirea abrevierilor

Pentru alcătuirea de abrevieri, ortografia limbii române folosește în special două semne ortografice: punctul (.) și cratima (-), mai rar bara oblică (/). Folosirea lor este reglementată de câteva reguli ușor de reținut și de aplicat. În cazul abrevierilor împrumutate, punctul dispare: UNESCO, UPC, HIV etc.;

 

► Punctul (.)

O regulă clară indică eliminarea punctului la abrevierile care păstrează finala cuvântului (cu precizarea că, în cazul substantivelor, prescurtarea are în vedere forma articulată hotărât): dl, dna, dle, dlui (domnului), d-ta, d-lui (dumnealui) etc.

Dar scriem nr. (număr), bd. (bulevard) folosind punct deoarece se prescurtează forma nearticulată. Doctor se abreviază „dr.” prin tradiție.

‼ Atenție la cele trei abrevieri, toate corecte, ale pronumelui DUMNEAVOASTRĂ:

♦ dv.

♦ dvs.

♦ d-voastră (fără punct)

 

► Cratima (–)

Cratima se folosește în cazul compuselor sudate deoarece în acest caz abrevierea este discontinuă: d-ta (dumneata), d-tale (dumitale). Aici se încadrează formulele echivalente cu pronumele de politețe: D-Sa (Domnia Sa). În această explicație rezidă și motivul pentru care cratima nu se folosește în cuvintele simple (dl, dna, v. și supra)

Cratima se mai întrebuințează și în cazul compuselor nesudate și se pune în fața bazei „compusului”: lt.-col., N-V (Nord-Vest) etc.

 

► Bara oblică (/)

Foarte rar apare în abrevieri bara oblică: contravaloare (C/val.), km/h (kilometru pe oră).

 

În ceea ce privește abrevierile împrumutate, este necesară consultarea DOOM2.

Facebooktwitterlinkedinmail

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *