7 semne de punctuație ciudate

7 semne de punctuație ciudate
Facebooktwitterlinkedinmail

Ce-ar fi dacă am schimba toate semnele de punctuație? Cum ar arăta propozițiile noastre? Ei bine, în cartea sa „Plumons l’Oiseau” (1966), prozatorul Hervé Bazin a inventat mai multe semne de punctuație cum ar fi punctul de îndoială, punctul de certitudine, punctul de aclamare, punctul de autoritate, punctul de indignare şi punctul de dragoste.

 

Punctul de dragoste

Punctul de dragoste este format din două semne de întrebare care împart același punct. Semnul ar trebui să indice o declarație de dragoste sau de iubire.

 

Punctul de îndoială

Acest semn este opusul „punctului de certitudine”. Ilustrează scepticism sau încheie o propoziție cu, evident, o incertitudine.

 

Punctul de certitudine

Semnul se folosește atunci când vrei să transmiţi ceva de care eşti absolut sigur, fără nicio urmă de îndoială. Autorul însuși recomandă cu încredere folosirea punctului de certitudine care denotă mai multă credibilitate decât vechiul semn folosit în mod uzual.

 

Punctul de aclamare

Acest semn este format din două semne de exclamare care împart același punct. Punctul de aclamare manifestă entuziasmul sau aprobarea pentru cineva sau ceva. Acesta se folosește pentru a transmite sentimente familiare de bunătate, prietenie. Tot autorul spune că semnul trebuie folosit în propoziții precum „Ce mă bucur să te revăd [semn]” sau „Viva Las Vegas [semn]”.

 

Semnul de ironie

Seamănă foarte mult cu semnul de întrebare retorică, dar forma este puţin diferită. Semnul acesta este mai mic, mai curbat şi, spre deosebire de celelalte semne, precede propoziția tocmai pentru a-i arăta cititorului intenția cu care ar trebui să fie citită. Inițial Alcanter de Brahm a propus ideea în secolul al XIX-lea.

 

Semnul de autoritate

Numai bun de utilizat la sfârșitul propoziției pentru a indica o voce autoritară sau un ton care să denote autoritate. Semnul va arăta că vorbești în cunoștință de cauză.

 

Virgula interogativă și virgula exclamativă

Leonard Storch, Ernst van Haagen și Sigmund Silber au creat și brevetat aceste semne de punctuație în 1992 (brevetul, din păcate, a expirat în 1995).

„Folosind două noi semne de punctuație, virgula întrebării și virgula exclamației … curiozitatea și exclamația pot fi exprimate într-o structură propozițională scrisă, astfel încât gândurile să poată fi transmise mai ușor și mai clar cititorilor. Noile semne de punctuație sunt folosite între cuvinte ca virgulă, dar cu sentimente sau curiozitate…”

Facebooktwitterlinkedinmail

1 Comentariu

  • Laura Posted 03/05/2021 10:23

    În zilele noastre Hervé Bazin ar fi folosit emoticoane și emoji. În numai câțiva ani acestea au prins la publicul care a simțit, ca și el, că semnele clasice de de punctuație nu pot transmite destul de fidel sau cu destulă culoare sentimentele celui care scrie mesajele. Doar că semnele de punctuație descrise în acest articol nu vor atinge niciodată popularitatea emoticoanelor.

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *