15 greșeli gramaticale pe care le fac bucureștenii: Vroiam decât să citesc cartea care am cumpărat-o

15 greșeli gramaticale pe care le fac bucureștenii: Vroiam decât să citesc cartea care am cumpărat-o

Bucureștiul este, teoretic, centrul cultural cel mai dezvoltat al țării, locul unde oamenii vorbesc fără accent și regionalisme, pe scurt locul în care se vorbește cea mai corectă limbă română. Doar că, nu e chiar așa.

Cum vorbesc bucureștenii

Imediat ce părăsesc zona, cei mai mulți dintre bucureșteni sunt detectați instantaneu din cauza “accentului de București” despre care le place să creadă că nu există.

Cu toate acestea vom detecta un bucureștean după: tonurile ridicătoare la final de propoziție, ritmul de vorbire precipitat, ușor strigat, cu cuvinte pronunțate rapid, cuvintele din care se pierd de cele mai multe ori ultimele sunete sau chiar silabe întregi, totul rostit cu gura întredeschisă, mai precis: insuficient deschisă.

De asemenea, repetiția unui cuvânt de mai multe ori într-o propoziție sau frază, este specifică bucureștenilor și extrem de deranjantă pentru orice tip de ascultător. Putem adăuga aici și diversele calchieri din engleză, folosite de majoritatea corporatiștilor, sau chiar cuvinte englezești inserate în propoziții formulate 90% în limba română. Asta NU înseamnă că TOȚI bucureștenii vorbesc în acest fel sau că în restul țării nu găsim aceste greșeli de exprimare.

POȚI CUMPĂRA DE AICI MANUALUL DE DICȚIE ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI

Pe lângă faptul că mulți bucureșteni folosesc des „pă” în loc de „pe” și „dă” în loc de „de” ca pe un fel de trademark, vom mai auzi și următoarele formulări:

  1. Decât folosit cu sensul de „numai”. În București vom auzi frecvent formularea total greșită: „am decât o carte”. Formularea corectă este: am doar o carte sau nu am decât o carte.
  2. Servici, în loc de serviciu.
  3. Vroiam, în loc de voiam sau vream. Verbul „a vroi” nu există în limba română, este doar o combinație între verbele a voi și a vrea.
  4. Așează: Bucureștenii folosesc des forma „așează„ lucru, de altfel, total incorect. Forma corectă de indicativ prezent persoana a treia singular şi plural a verbului „a (se) aşeza” este „aşază”. Aşază, cu a, de la radicalul aşaz- şi terminaţia -ă. A aşeza suferă şi el alternanţă fonetică în radical: aşez- > aşaz-.
  5. Patetic: Bucureştenii folosesc greşit cuvântul „patetic“. De cele mai multe ori, aceştia îl asociază cu ceva demn de milă. În realitate, „patetic“ înseamnă plin de patos.
  6. Țigare, în loc de țigară.
  7. Să aibe, în loc de să aibă. Mulţi bucureşteni spun „O să aibe o mulţime de probleme“. Forma corectă este „O să AIBĂ o mulţime de probleme.
  8. Care, în loc de pe care. Mulți bucureșteni aleg să renunţe la prepoziţia „pe” din acuzativul cu prepoziţie „pe care”, așa că vom auzi destul de des formulări de acest fel: ”Cartea CARE am cumpărat-o” sau ”Rezultatul CARE l-am obţinut la examen ma bucură”. Variantele corecte sunt ”Cartea PE CARE am cumpărat-o” și ”Rezultatul PE CARE l-am obţinut la examen ma bucură”.
  9. Repercursiune – forma corectă a cuvântului este repercusiune, dar 90% dintre bucureșteni folosesc forma greşită care include un R în plus. La fel de bine am putea spune recurpesiune (în loc de repercusiune) dacă tot e să introducem un R pe unde avem chef în cuvânt.
  10. Plaje – forma corectă a cuvântului la singular este plajă. Aşadar, formularea: mergem să facem plaje este incorectă.
  11. Ora doisprezece – forma corectă este ora douăsprezece. Acelaşi lucru este valabil şi pentru doisprezece grade, cu variantă corectă: douăsprezece grade.
  12. Ușe, în loc de ușă.
  13. Chibrite – forma corectă la plural este chibrituri.
  14. Jmecher, în loc de șmecher – forma corectă este şmecher. Tot aşa se şi pronunţă, însă derivaţia de la şmecher la jmecher vine din cauza dificultăţilor de pronunţie pe sunetele complementare S/Z sau Ş/J.
  15. Şcenă, în loc de scenă– forma corectă a cuvântului este scenă şi tot aşa se şi pronunţă: cu S, nu cu Ş.

De ce apar atât de frecvent aceste cuvinte în limbajul bucureștenilor, și nu numai, în forme greşite? Poate din cauza instruirii precare a vorbitorilor sau pentru că varianta mai uşor de pronunţat e considerată şi cea corectă? Sau poate prin simplă contaminare: auzi un cuvânt de mai multe ori în formă greșită și adopți forma greșită pentru că toată lumea vorbește așa. Cert este că dacă vrem să dăm dovadă că am trecut pe la școală și ne-a și rămas ceva în cap, ar trebui să încercăm să vorbim cât mai corect.

 


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

10 Comentarii

  • Mariana Posted 06/01/2017 04:23

    Unele „greşeli” sunt scoase din burtã, dupã pãrerea mea. Sunt nãscutã şi crescutã în Bucureşti, dar de „plaje” şi „uşe” la singular nu am auzit nici mãcar o datã. Cuvântul „doisprezece” sau „doişpe”, nu l-am auzit doar in Bucureşti, ci în toată ţara. De „chibrite” am auzit doar la bunici.
    La „jmecher/şmecher” este cu totul şi cu totul altă cauză şi anume o ironizare a celor cu instruire precară. Să nu confundăm lucrurile!

    • Șerbănescu Gheorghe Posted 16/01/2017 21:48

      Și mai e ceva. În București au venit și mulți provinciali. Să nu fiu înțeles greșit… nu am nimic cu ei. Iar jmecher se folosește mai mult ca jargon

  • Adrian Posted 06/01/2017 12:19

    Lipsește „după” în loc de „de pe”. Ex: Am luat telecomanda după masă.

    • Sorin Camner Posted 16/09/2017 19:08

      Ai ascuns-o dupa masa? Si tu esti „bucurestean” ajuns p-aici cu pluta?

  • Matei C. Posted 07/01/2017 14:13

    Fixed for you: 15 greseli care le face bucurestenii. 🙂

  • Andrei Posted 08/01/2017 00:07

    Alooooo….sa ne intelegem! „Bucurestenii” sunt cei nascuti in Bucuresti din parinti nascuti in Bucuresti. 😉 Aceste greseli, enumerate mai sus, sunt prezente pe tot cuprinsul Romaniei nu doar in Bucuresti. Sa nu uitam ca, spre deosebire de alte orase, in Bucuresti este un import masiv de persoane din alte localitati care, venind aici, cred ca vor gasi caini cu covrigi in coada. So….mi se pare un articol incorect, scris de o persoana frustrata care are ceva mai multe probleme cu „bucurestenii” DECAT niste greseli de exprimare. Pentru aceste alte probleme recomand „ajutor de specialitate” in anumite cabinete care se gasesc si in Bucuresti.

  • nicu Posted 08/01/2017 22:15

    eu vad 15 greșeli pe care le fac *ȘI* bucureștenii, pentru că-s greșeli pe care le fac românii și, vrei-nu vrei, bucureștenii sunt reprezentativi pentru români (că doar sunt strânși din toată țara)

  • Coni Posted 23/03/2017 15:33

    Mda, un articol amuzant. Am recunoscut, e adevarat, cateva greseli dar pot spune ca sunt comune tuturor categoriilor, nu doar bucurestenilor. Poate sunt de acord cu diferenta noastra de intonatie, vorbirea precipitata etc insa cu restul nu. Este un oras care absoarbe mereu oameni din alte orase, inclusiv multi navetisti asa ca e reprezentativ din punctul asta de vedere. Din text reiese ca aici traiesc inculti, care mai au mult de invatat, eventual de la cei din provincie. Mi se pare un articol insotit de complexul „provincialului” lol, totusi amuzant.

  • Sorin Camner Posted 16/09/2017 19:07

    Aere provinciale de frustrare. Cunoasteti multi „bucuresteni”? Sau ati auzit ca? Stiti ce inseamna „bucurestean”? Eu m-am nascut in urma cu 53 de ani in Bucuresti. Iar parintii mei sunt antebelici in Bucuresti. Generalizati cu gratie. Luati agramatismele auzite in vorbirea conationalilor nostrii si le puneti in carca „bucurestenilor”. Ce-ar trebui sa facem ca sa va lecuim? Dac-as fi un discriminator v-as recomanda, tuturor celor care venti in Bucuresti si v-apuca ura de acest oras si de locuitorii lui, sa plecati la voi si sa nu ne mai inoportunati cu prezenta voastra. Numai ca nu sunt asa. Si va privesc cu mila.

  • Ușe Posted 28/10/2021 18:14

    Personal, eu îi respect pe toți nebucureștenii, cu o singură condiție: să comenteze de București de la ei de la Țărănoaia. Nu vă place? Gara de Nord sau rata sunt încă acolo unde le-ați lăsat la sosire.

    Articolul prezintă idei preconcepute sau folclor drept adevăruri.

    Câți „bucureșteni” a cunoscut autoarea? 1, 2, 3, 10? De unde concluzia că toți bucureștenii vorbesc cu „țigare” și „ușe”???? Sau cât a stat prin București? Dacă a stat câteva nopți și s-a învârtit prin cercuri de scăpătați la căruța cu coviltir, s-ar putea să fie șocată că există și bucureșteni cu toți dinții în gură pe care nu îi cheamă Gianny.

    Un articol la fel de cocălăresc precum „țigare” și „ușe”.

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *