Voice-over: sunt vocile moștenite?

Una dintre cele mai definitorii caracteristici ale unui om este vocea: tonul, modul în care rezonează și, desigur, gama vocală. Dar de unde vine? Ține vocea de domeniul geneticii sau este influențată de factori de mediu precum limba și cultura?

Până în prezent, există puține cercetări privind cât de multă genetică intră la capitolul voce umană. În ciuda acestui fapt, unele asemănări vocale între membrii familiei posibil să provină din ADN comun (anatomia laringiană). Totuși, pe măsură ce persoanele înrudite se maturizează și cresc în general împreună, poate fi dificil să se separe factorii care au o sursă genetică de cei care au o sursă de mediu.

Cu toate acestea, o diferență genetică are un impact clar asupra vocii: sexul. Bărbații au pliuri vocale mai mari decât femeile. Asta înseamnă că de obicei au voci mai profunde decât femeile chiar înainte de adolescență. Lungimea, dimensiunea și tensiunea dintre ele determină frecvența fundamentală a acestora, în medie la 125 Hz la bărbați, 210 Hz la femei și la 300 Hz la copii. Cu cât frecvența fundamentală a unei voci este mai mare, cu atât tonul acesteia este mai mare.

Limba pe care o vorbim pare să aibă un impact mare asupra vocilor noastre. Studiile au constatat că limba maternă a unei persoane afectează frecvența fundamentală la care disting, interpretează și reproduc sunete. Limba noastră maternă modelează fundamental modul în care ne putem folosi corzile vocale și, implicit, modul în care ne putem folosi vocile.

Un studiu realizat în 2017 a arătat că oamenii sunt mai predispuși la „oboseală vocală” atunci când vorbesc o limbă străină, deoarece este necesar un efort mental și fizic mai mare pentru a produce sunete străine decât cele cu care sunt obișnuiți în limba lor maternă.

Vocile noastre sunt, de asemenea, afectate de alți factori de mediu. Stările emoționale sunt un exemplu în acest sens. Când sunt excitați, nervoși sau înspăimântați, mușchii care susțin laringele tind să se contracte involuntar. Această tensiune crescută produce apoi un pas mai înalt, instabil. De aceea vocile diferă în diferite culturi. De exemplu, culturile mai calme și mai introvertite, precum cele din Scandinavia, pot avea, în general, un ton mai moale, în timp ce cele din mediile mai extrovertite, cum ar fi în America Latină, pot accesa emoții precum excitația, nervozitatea și frica mai frecvent și, astfel, au un ton diferit, o voce diferită.

Sănătatea este, de asemenea, un factor important atunci când se determină sunetul unei voci. De exemplu, un virus poate provoca umflarea corzilor vocale Poluarea, un climat excesiv de uscat, fumatul, consumul de alcool afectează și vocea prin tensionarea laringelui.

Vârsta este, de asemenea, un factor care pune presiune pe corzile vocale. În timp, corzile vocale și mușchii din jur își pierd puterea și elasticitatea, membranele mucoase devenind mai subțiri și mai uscate.

În concluzie, deși nu este sigur cât de mult contribuie genetica la vocea noastră, aceasta are cu siguranță un rol cel puțin în structura laringelui și a corzilor vocale, precum și a sexului. Cu toate acestea, diferențele de mediu par să joace un rol important în modul în care sunt definite vocile. De la limba și cultura maternă la boală și vârstă, atunci când sunt luați împreună, acești factori pot avea, fără îndoială, un rol și mai mare în definirea vocilor noastre.