Virgula, cel mai controversat semn. Tu o folosești corect?

Virgula, cel mai controversat semn. Tu o folosești corect?

Ce este virgula?

Conform definiției din DEX, virgula este un semn de punctuație care delimitează grafic unele propoziții în cadrul frazei și unele părți de propoziție în cadrul propoziției sau un semn întrebuințat pentru a arăta când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale.

Când folosim virgula?

  • când este eliptică de predicat: „Copiii, niște zăpăciți”, „Fermierii, în impas”;
  • pentru a izola o apoziţie sau o structură apozitivă/explicativă extinsă de restul enunţului: „Andrei, colegul meu, nu a venit astăzi la școală”, „Au loc demonstrații față de acest politician, acuzat de manifestanţi de corupţie şi nepotism”;
  • înainte de conjuncţiile coordonatoare adversative (dar, iar, ci): „Nu mi-e foame, dar aș mânca o înghețată”, „Acesta nu este un epitet, ci un pleonasm”, „Ea a căzut pe stradă, iar ei nu au mișcat un deget”;
  • pentru a separa un vocativ sau o interjecţie de restul enunţului: „Atenție, cade tencuiala!”, „Ce faci, frumoaso?”, „Du-te, mă, și lasă-mă în pace!”, „Hai, stai la locul tău!”, „Adio, vacanțe!”, „Bine ai venit, draga mea!”, „Mamă, unde este cartea?”;
  • pentru a separa secvenţe circumstanţiale: „Andrei, supărat foc, a plecat la mare”, „Filmul spaniol, timp de două ore, prezintă niște imagini extraodinare”, „Când am făcut cinci ani, mama mi-a dăruit o jucărie”, „Am ajuns la școală, unde am aflat la ce oră este programat examenul”, „Nu se poate ca eu să stau în casă, în timp ce ceilalți copii se joacă afară”;
  • între cei doi membri ai unei perechi corelative : „Trebuie să citim cărți, fie că ne place sau nu”, „Am participat la un concurs în care și noi, și profesorii am colaborat”;
  • pentru a separa două propoziţii principale juxtapuse: „Însă vă spun, este o perioadă grea și trebuie să muncim”, „Nu mai mergem la mare, mergem la munte”, „L-au amendat, ce mai vrei?”;
  • pentru a separa elementele unei enumerații: „Am mâncat portocale, banane, rodii și cireșe”;

 

Când nu folosim virgula?

  • între subiect şi predicat sau între regentă şi subiectivă: „Reprezentantul instituției care a declarat ieri că este nemulțumit față de ce se întâmplă în parlament, a anunțat că nu va demisiona”, „Unul dintre fluturi, a zburat”, „Cel care învață, va ajunge un om mare” (în toate aceste exemple NU trebuie folosită virgula)
  • între verb şi complemente sau între regentă şi completivă: „Vă rog, să fiți cu ochii pe câinele meu”, „Politicianul a declarat înaintea ședinței BPN a PSD, că soluția găsită pentru…” (în toate aceste exemple NU trebuie folosită virgula)
  • pentru a izola un atribut cu rolul de a identifica, şi nu de a explica, de restul enunţului: „Sucul, produs de o firmă din Spania, a fost retras de pe piață”, „Copilul marelui poet, Mihai Eminescu…” (în toate aceste exemple NU trebuie folosită virgula)
  • în coordonare disjunctivă (conjuncția disjunctivă „sau”): „Nu mi-a răspuns la telefon pentru că făcea curat, sau dormea”, „Au plecat, sau au mai rămas?” (în toate aceste exemple NU trebuie folosită virgula)
  • după o conjuncţie coordonatoare adversativă: „Iar, plata care trebuie făcută este de 13 miliarde”, „Dar, pe voi cine v-a chemat?”, „Aș fi vrut totuși, să spun câteva cuvinte”, „Ei însă, nu consideră reale aceste fapte” (în toate aceste exemple NU trebuie folosită virgula)

 

Exemple din mass-media:

  • „Unde mergeți doamnă?” (Pro TV, 2008)/ „Dumnezeule nici nu-mi vine să cred!” (Kanal D, 2011)/ „Ole, ole, mulțumim Rapidule!” (Antena 1, 2008): separarea prin virgulă de restul enunțului a vocativului și a interjecției adresative; varianta corectă: „Unde mergeți, doamnă?”, „Dumnezeule, nici nu-mi vine să cred”, „Ole, ole, mulțumim, Rapidule!”. ATENȚIE! Când vocativul sau interjecția nu se află la începutul sau la sfârșitul enunțului, ele trebuie izolate prin două virgule: „Eu vă spun, domnule ministru, că ceea ce am auzit este adevărat.”
  • „Uneori e mai bine să nu spui unde a greșit ci să încerci să nu faci și tu la fel” (Antena 1, 2008). Varianta corectă: „Uneori e mai bine să nu spui unde a greșit, ci să încerci să nu faci și tu la fel”. ATENȚIE! Se pune virgulă înainte de conjuncția „și”, dacă din punct de vedere semantic relația dintre membrii propoziției este de tip adversativ, nu copulativ: „I-am cerut banii, și el se face că nu mă vede.”
  • „Și bolnavi și chinuiți!” (Kanal D, 2011): într-o relație de coordonare marcată prin elemente corelative se folosește virgula. Varianta corectă: „Și bolnavi, și chinuiți!”. ATENȚIE! Se folosește, de asemenea, virgulă în construcțiile următoare: „nici…[,] nici…”, „fie…[,] fie…”, „sau…[,] sau…”, „ba…[,] ba…”, „când…[,] când…”, „de aceea…[,] pentru că…”, „dacă…[,] atunci…”, „cu toate că…[,] totuși/tot…” ș.a.
  • „La telefon Violeta din București.” (TVR 1, 2009)/ „Evazioniștii la control!” (TVR 2, 2011): virgula marchează lipsa predicatului. Varianta corectă: „La telefon, Violeta din București.”/„Evazioniștii, la control!”. În locul virgulei se poate folosi și linia de pauză „ – ”.
  • „Dați-vă vă rugăm frumos într-o parte!” (Antena 1, 2010): separarea prin virgule a unei contrucții incidente. Varianta corectă: „Dați-vă, vă rugăm frumos, într-o parte!”
  • „Mecanismele create în 1990, nu au făcut decât să conserve conflictele înghețate (Antena 3, 2008): virgula nu se folosește între subiect și predicat, dar greșeala a fost făcută datorită distanței mare dintre subiect și predicat. Varianta corectă: „Mecanismele..nu au făcut decât să…” (sursa: cna.ro)

 

Virgula este importantă și are roluri diverse, de aceea este necesară în multe situații. Lipsa semnelor de punctuație dintr-un text poate duce la neînțelegerea acestuia sau la trasmiterea greșită a unei informații. Prin semnele de punctuație marcăm pauzele de vorbire, intonația și ne ajută să despărțim diverse unități sintactice pe baza raporturilor pe care le stabiliesc.

Citește și „Anacolutul: tehnică retorică sau greșeală de vorbire?”

 

 

 

4 Comentarii

  • corneliu luncan Posted 30/10/2020 16:57

    felicitări,în sfârşit cineva explică coerent!!

  • Ioan Posted 08/12/2020 11:34

    Multi nu folosim corect virgula, dar multi explica intrun mod total gresit si foarte greoi modul de aplicare al virgulei. De asta multi nu baga la cap. Cum sa intelegi unde trebuie adaugata virgula cand vezi astfel de cuvinte pe care nu le intelegi: eliptică de predicat, pentru a izola o apoziţie sau o structură apozitivă/explicativă extinsă, conjuncţiile coordonatoare adversative, epitet, ci un pleonasm, a separa un vocativ, interjecţie, secvenţe circumstanţiale, perechi corelative, propoziţii principale juxtapuse. Mai intai trebuie sa aflu ce inseamna toate acele ciudate cuvinte. Credeti ca mai am chef sa invat despre virgula. Multi nu coboara la nivelul celor mai multi. TRIST.

    • Dan Baltag Posted 08/12/2020 14:39

      Articolul se adresează oricărui tip de public. Desigur, pentru a evidenția clar regulile de folosire a virgulei, am utilizat și termeni gramaticali specifici. Aceștia se întâlnesc în literatura de specialitate. Totodată, am dat și exemple unde poți identifica acele „cuvinte pe care nu le înțelegi”.

Adaugă comentariu

Dă-i un răspuns lui Ioan Anulează răspunsul

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *