Top 10 cuvinte împrumutate dintr-o limbă străină

Top 10 cuvinte împrumutate dintr-o limbă străină

În general cuvintele împrumutate dintr-o limbă străină, dacă sunt simțite ca atare, capătă foarte lesne un înțeles batjocoritor, pentru că toate popoarele sunt din fire dispuse să-și exercite sarcasmul pe socoteala vecinilor.

Iată un exemplu caracteristic: spaniolii au împrumutat cuvântul francez „parler” (a vorbi), căruia i-au dat înțelesul de „a pălăvrăgi”, „a vorbi vorbă de clacă”, pentru că, după mintea lor, așa vorbesc francezii. În schimb francezii au împrumutat și ei cuvântul spaniol „hablar” (a vorbi), care a devenit la francezi „hâbler” – „a spune minciuni”. 

Limba română nu face excepție de la regula enunțată mai sus. Multe cuvinte străine și-au schimbat în rău înțelesul. Cele mai expuse la depreciere au fost cuvintele de origine grecească. Rare sunt printre ele unele care au scăpat cu înțelesul primitiv nealterat. Iată câteva exemple:

LOGOS

Logos înseamnă în grecește „discurs, cuvântare” și cu înțelesul acesta apare pentru prima oară în românește. Astăzi logos înseamnă „discurs lung și plicticos, cuvântare pompoasă, mustrare care ne lasă indiferenți”.

 

LEFTER

Lefter în grecește înseamnă „liber”. În românește nu apare decât cu înțelesul de „liber de bani”, adică „fără para în buzunar”.

 

IFOS

Ifos se întrebuințează pentru „aer marțial, morgă, mândrie”. În românește are același înțeles, dar în batjocură.

 

ANANGHIE

Ananghie înseamnă în grecește „necesitate inexorabilă, nevoie imperioasă”, ba chiar „moarte”. În românește se întrebuințează în batjocură, mai ales în expresia „ca grecul la ananghie”.

 

AGHIOS

Aghios se zice în grecește la „sfânt” și cuvântul acesta se întrebuința în biserică. Românii, care nu pricepeau slujba în grecește, auzeau des cuvântul „aghios”, despre care nu știau ce înseamnă. De aceea au ajuns la expresia românească „a trage la aghioase”, adică „a sforăi”, deci „a bolborosi”, cum făcea popa, care zicea „aghios aghios”.

 

APELPISIT

Apelpisit, în grecește precum și în limba noastră mai veche, are înțelesul de „desperat” (Alecsandri îl mai întrebuințează cu acest înțeles). Astăzi a căpătat nuanța disprețuitoare pentru cineva „prea elegant, prea îngrijit”. Cam același înțeles îl are și „sclivisit”, pe când în grecește înseamnă „lustruit, poleit”. E posibil ca „sclifosit” să vină tot de aici.

 

A SE AFINISI

„A se afinisi” (sau „a se afanisi”) însemna în limba veche, precum și în grecește, „a se duce de râpă, a pieri”, pe când astăzi înseamnă „a se plictisi” sau, în limbaj familiar, „a se usca”.

 

HAPLEA

„Haplea” – „zevzec, năuc” – înseamnă în grecește „simplu”.

 

NOIMĂ

Noimă înseamnă în grecește „înțeles, cugetare, idee” și tot așa și în limba noastră veche. Astăzi a ajuns sinonim cu „chichirez” și nu prea se mai întrebuințează decât în expresii de genul „fără nicio noimă”.

 

A SE PLIROFORISI

„A se pliroforisi”, adică „a se informa, a se edifica”, verb de origine grecească, nu se mai întrebuințează astăzi decât în ironie.

Așadar iată câteva cuvinte grecești care au căpătat în românește o accepție peiorativă. Exemplele s-ar putea cu ușurință înmulți. Care poate fi explicația acestui fenomen? E posibil ca unele din exemplele citate să fi circulat chiar în grecește, în vorbirea familiară, cu înțeles ironic. Sar explicația generală trebuie să fie alta, de ordin mai complex, legată și de o diferențiere politică și sociologică a cuvintelor.

Atât timp cât grecii au jucat un rol important în conducerea țărilor noastre, era natural ca termenii de administrație și tehnici, cum și cuvintele abstracte, să vină tot de la ei. Dar în momentul când grecii au fost îndepărtați de la putere, și influența franceză a devenit mai puternică, cuvintele grecești au început să dispară. Pe măsură însă ce cuvintele îmbătrânesc, ele capătă de multe ori un aspect ridicol, pentru că amintesc de anumite mode trecute, de lucruri învechite. Citiți o scrisoare a lui Negruzzi – ne îndeamnă Al. Graur în „Puțină gramatică”, București, 1987), cu termeni de respect grecești, și veți vedea că, fără să știți ce înseamnă fiecare cuvânt în parte, veți începe să râdeți.

 

Vezi și:
TOP 5 CUVINTE RĂU ANALIZATE
&
TOP 5 CUVINTE ENGLEZEȘTI PRONUNȚATE GREȘIT

 

📕MANUALUL DE DICȚIE „ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI” POATE FI CUMPĂRAT ACCESÂND ACEST LINK.

📕CARTEA „613 GREȘELI GRAMATICALE” POATE FI CUMPĂRATĂ ACCESÂND ACEST LINK.

Dacă vă doriți o comunicare corectă și îngrijită în limba română, încercați să țineți cont de sfaturile de mai sus.

🔍🔍🔍 Pentru mai multe capcane lingvistice, accesează categoria:

 CUM E CORECT?


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *