Rostirea neglijentă a prepozițiilor – bucureștenisme

Rostirea neglijentă a prepozițiilor – bucureștenisme

Există, din păcate, oameni care, fie din obișnuință, fie din nepăsare pentru propriul limbaj, rămân tributari modului de exprimare provincial, unor graiuri locale (cu care au avut contact, uneori, din copilărie) ale căror reminiscențe n-au putut fi înlăturate cu totul din uzul vorbirii (Agramatisme în limbajul cotidian – Ilie-Ștefan Rădulescu).

Definiție

Conform DEX, prepoziția este definită ca fiind o parte de vorbire neflexibilă care exprimă raporturi sintactice de dependență între părțile unei propoziții. Așadar, este una dintre cele mai importante părţi de vorbire neflexibile în limba română. Pe lângă această definiție, prepoziția poate fi privită ca o clasă de cuvinte relaționale, care funcționează ca instrumente gramaticale cu care se exprimă raportul de subordonare la nivel de propoziție. Putem observa că are o trăsătură esențială, care o deosebește de alte părți de vorbire: din punct de vedere semantic, prepoziția nu exprimă noțiuni, ci raporturi între cuvinte.

Pe scurt,  prepoziţia are rol de cuvânt ajutător.

 

Rolurile prepoziției

↦ facilitează stabilirea unor relaţii sintactice, exprimând raporturi sintactice de dependenţă a atributului faţă de substantiv, pronume, numeral şi a complementului faţă de verb, adjectiv, adverb, interjecţie;

↦ ajută la formularea unor exprimări clare, concise, folosirea lor corectă este necesară întotdeauna.

Pentru mai multe informații accesează:

Prepoziția în limba română

Se pare că nici la capitală lucrurile nu sunt tocmai roz. Iată câteva prepoziții care, putem spune, sunt asociate cu vorbitorii capitalei. Atenție! Se recomandă corectarea imediată a acestor „bucureștenisme” pentru o comunicare curată, corectă și concisă:

➡ 

Prepoziția „de” se pronunță de cele mai multe ori „dă”, aidoma interjecției regionale „dă” (de natură onomatopeică). Se recomandă forma literară: de.

 

➡ pă

Prepoziția „pe” este deseori rostită „pă”, poate și pentru faptul că „e”, vocală anterioară, devină „ă”, vocală centrală ( ca „a”), căci face parte dintr-o silabă neaccentuată. Se recomandă forma literară: pe.

 

➡ dân și dântre

La rândul lor, prepozițiile compuse „dân”, „dântre” (variante regionale, unele populare, ale firmelor literare „din”, „dintre”) sunt forme hibride, rezultate din contaminarea, neadaptată literar, a elementelor componente: „de+în”, „de+între”. Se recomandă forma literară: din și dintre.

➡ pân și pântre

La rândul lor, prepozițiile compuse „pân”, „pântre” (variante regionale, unele populare, ale firmelor literare „prin”, „printre”) sunt forme hibride, rezultate din contaminarea, neadaptată literar, a elementelor componente: „pre+în”, „pre+între”. Se recomandă forma literară: prin și printre.

 

MANUALUL DE DICȚIE „ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI” POATE FI CUMPĂRAT ACCESÂND ACEST LINK.

CARTEA „613 GREȘELI GRAMATICALE” POATE FI CUMPĂRATĂ ACCESÂND ACEST LINK.

Dacă vă doriți o comunicare corectă și îngrijită în limba română, încercați să țineți cont de sfaturile de mai sus.

🔎🔎🔎 CITEȘTE ȘI:

 

➡ Pentru mai multe capcane lingvistice, accesează categoria:

CUM E CORECT?


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *