Public speaking: tehnici literare pentru discursul tău

Public speaking: tehnici literare pentru discursul tău
Utilizarea planificată a limbajului are un impact major asupra modului în care discursul tău este receptat de către audiență. Rostirea cuvintelor potrivite la momentul potrivit și în modul potrivit poate obține un impact specific.
Folosirea atentă a limbajului a creat multe discursuri puternice de-a lungul istoriei. Iată câteva dispozitive literare pe care le poți folosi pentru următorul tău discurs:
 Întrebări retorice
Începe următoarea prezentare cu o întrebare deschisă. Asta implică publicul și îl face să se gândească la discursul tău încă de la început. Folosește întrebări pe tot parcursul discursului și lasă apoi pauze, astfel publicul va trebui să se gândească la un răspuns.

 

 Pauze la momentul potrivit
Acest lucru e de impact în ceea ce privește propoziția de dinainte sau de după pauză. Aceasta este o tehnică literară numai bună de folosit pentru mesajul cheie al discursului. Să nu-ți fie teamă să aștepți 3-5 secunde înainte de a vorbi – acest lucru adăugând un impact maxim cuvintelor tale.

 

 Triplare
Mesajele și cuvintele cheie sunt reținute cel mai bine în grupuri de trei. Puterea lui trei este folosită în toate aspectele vorbirii în public și de către mass-media. Cuplează cuvintele/ideile importante în grupuri de câte trei.

 

 Repetarea punctului cheie
O tehnică folosită frecvent de politicieni, un cuvânt trebuie rostit în medie de 5 ori înainte ca publicul să cuprindă ceea ce se spune.

 

 Contrast dramatic
Contrastând două puncte, precum „Acum zece ani aveam o reputație de excelență. Astăzi, suntem în pericol să pierdem această reputație.”

 

Analiza unui discurs istoric: Martin Luther King –  I Have A Dream (Am un vis)

Click AICI pentru discursul integral
Considerat a fi o capodoperă de oratorie, discursul lui Martin Luther King se aseamănă ca stil unei predici baptiste (King chiar era preot baptist). El face apel la surse emblematice și respectate, cum ar fi Biblia și invocă Declarația de Independență a Statelor Unite, Proclamația de emancipare, și Constituția Statelor Unite. 
Tehnici literare utilizate
ANAFORĂ – procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze, părți de frază, versuri pentru accentuarea unei idei sau pentru obținerea unor simetrii.
 Repetarea expresiei „Am un vis” (I had a dream) de cel puțin 5 ori.

 

METONIMIE – este la origine un termen folosit în retorică, apoi în stilistică, denumind o figură de stil ce constă în desemnarea unui obiect sau a unei noțiuni printr-un alt termen decât cel exact, între cei doi termeni stabilindu-se o asociere bazată pe un raport de contiguitate. Termenul „metonimie” a fost preluat de semantică și de lexicologie, procedeul respectiv fiind un factor important de creație lexicală, deoarece prin acesta se pot da unor cuvinte mai multe sensuri.
 Un exemplu de polisemie prin metonimie este cel al cuvântului „operă”, cu sensul de bază „compoziție muzicală scrisă pentru soliști, cor și orchestră pe textul unui libret dramatic”. Astfel, cuvântul are și sensurile opera – instituție, opera – clădire, spectacol de operă, trupă de operă, partitura unei opere, înregistrarea unei opere etc.
 Prin fraza „Lăsați să răsune cântul libertății de pe piscurile din New Hampshire, lăsați să răsune cântul libertății de pe munții cei înalți din New York, lăsați să răsune cântul libertății de pe munții Allegheny din Pennsylvania, lăsați să răsune cântul libertății de pe culmile înzăpezite ale Munților Stâncosi din Colorado, lăsați să răsune cântul libertății de pe înălțimile Californiei… lăsați să răsune cântul libertății de pe Stone Mountain din Georgia, lăsați să răsune cântul libertății de pe Lookout Mountain din Tennessee, lăsați să răsune cântul libertății de pe fiecare deal și măgură din Mississippi…”, King folosește aceste locuri unde au fost comise acte de rasism pentru a-și impune și mai tare punctul de vedere și a avea un impact mai mare asupra publicului.

 

HIPERBOLĂ – figură de stil care constă în exagerarea dimensiunilor, efectului unui fapt, importanței unui personaj etc.
 King folosește cuvintele „toate” și „fiecare” de multe ori, accetuând punctul său de vedere, „să răsune din fiecare așezare și fiecare cătun, din fiecare sat și fiecare oraș…”

 

ALITERAȚIE – procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași sunet sau a unui grup de sunete în cuvinte care se succedă.
 folosite pe tot parcursul discursului, aliterațiile adaugă o calitate poetică discursului, de exemplu această propoziție „nu vor mai fi judecați după culoarea pielii, ci după caracter/judged by the color of their skin but by the content of their character”.
 Alte exemple: „sons of former slaves and the sons of former slave owners will be able to sit down together”, „in whose symbolic shadow we stand today”, „But we refuse to believe that the bank of justice is bankrupt.” etc.

 

AMPLIFICARE – înlănțuire de figuri de stil prin care se reiau elementele unei descrieri pentru a se reda gradat și viu imaginea.
 King repetă multe dintre punctele sale a doua oară, cu un accent mai mare și explicații a doua oară, „America a dat poporului negru un cec fără acoperire… am venit astăzi așadar să ne încasăm cecul, acest cec care ne va deschide accesul către bogățiile libertății și ale securității garantate de dreptate…”
 Alt exemplu de amplificare: „În faptă lumea-i visul sufletului nostru. Nu există nici timp, nici spațiu — ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut și viitor e în sufletul meu, ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, și infinitul asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă.” (M. Eminescu – Sărmanul Dionis)

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *