Public speaking: cum scapi de „ăăă”, „hmm”, „deci” și alte cuvinte de umplere

Când ești buimac și te fâstâcești pe scenă în timp ce vorbești- indiferent dacă te simți nervos, distras – pare ușor să te bazezi pe cuvinte de umplere cum ar fi „ăăă”, „hmm”, „deci”, „ah” sau „așa”, „știți”, „nu?”. Aceste cuvinte pot deveni bariere care ne diminuează credibilitatea și care distrag atenția de la mesajul nostru. Pentru a elimina astfel de cuvinte din vorbire, înlocuiește-le cu pauze. 

Pentru a te antrena să faci acest lucru, urmează 3 pași simpli: mai întâi, identifică cuvintele de umplere, acele cuvinte inutile și asociază-le cu o acțiune. De fiecare dată când te surprinzi spunând „ăăă”, de exemplu, atinge-ți piciorul. După ce conștientizezi cuvintele de umplere încearcă să te „forțezi” să taci. În cele din urmă, exersează mai mult și mai mult.

Raportul optim dintre pregătire și performanță este de o oră de antrenament pentru fiecare minut de prezentare.

Da, uneori aceste cuvinte ne creează impresia că ne pot oferi un moment pentru a ne pune în ordine gândurile înainte de a continua și, în unele cazuri, pot fi indicatori utili că publicul ar trebui să acorde o atenție specială pentru ceea ce urmează. Dar când începem să le folosim excesiv, ele devin bariere care ne diminuează credibilitatea și care distrag atenția de la mesajul nostru.

Cercetări în știința comportamentală arată că frecvența optimă este de aproximativ un cuvânt umplutură pe minut, dar vorbitorul obișnuit folosește cinci umpluturi pe minut – sau, un cuvânt de umplere la fiecare douăsprezece secunde.

Așadar, să aruncăm o privire la ce ne spun datele despre cuvintele de umplere: cum pun în pericol acestea impactul unui vorbitor asupra publicului și cum le poți elimina din vocabularul tău.

Problema cuvintelor de umplere

Este greu să acordăm atenție unui vorbitor atunci când la fiecare al treilea cuvânt auzim un element de umplere. S-au analizat peste 4.000 de comunicări orale (studiul de mai sus) pentru a identifica cât de mult se bazează vorbitorii pe cuvinte de umplere și modul în care aceste cuvinte afectează percepția publicului. S-a constatat că utilizarea excesivă a acestor cuvinte/interjecții poate influența negativ audiența. 

1. Pentru a transmite mesajul în mod eficient, trebuie să menții publicul implicat. Când folosești excesiv elemente de umplere, este mai puțin probabil ca publicul să se agațe de fiecare cuvânt, deoarece aceste elemente împiedică poveștile emoționale sau rezultatele unui cercetări fascinante pe care încerci să le împărtășești să ajungă la inima publicului.

2. Publicul vrea să vadă acționezi și vorbești natural – așa cum ai face într-o conversație de zi cu zi. Desigur, cei mai mulți oameni folosesc elemente de umplere în conversații, dar atunci când aduci aceste cuvinte cu tine la microfon, acestea distrag atenția de la personalitatea ta și te fac să pari nervos, distras sau deconectat, mai degrabă decât autentic.

3. Dacă dorești ca publicul să „cumpere” mesajul tău, trebuie să îl faci clar, logic și ușor de urmat. Din păcate, filtrarea cuvintelor de umplere necesită mai mult efort cognitiv decât cel pe care publicul este dispus să-l facă.

Deci, de ce vorbirea nu este fluentă? Studiile sugerează că verbalizăm ezitările noastre, deoarece suntem condiționați să umplem golul chiar și atunci când nu avem ceva de spus. De exemplu, folosim „ăăă” și „hmm” și „deci” pentru a menține fluxul conversațional, deoarece planificăm ceea ce vom spune în continuare, cu „ăăă” semnalând o scurtă întârziere și prin„hmm” semnalând o întârziere mai lungă.

Împacă-te cu pauzele

Vestea bună este că piți transforma această slăbiciune într-un punct forte prin înlocuirea acestor elemente de umplere cu pauze.

Cercetările sugerează că majoritatea vorbirii conversaționale constă în pauze scurte (0,20 secunde), medii (0,60 secunde) și lungi (peste 1 secundă). 

Vorbitorii profesioniști fac adesea pauze timp de două-trei secunde sau chiar mai mult. Datele fonetice arată că vorbitorul obișnuit folosește doar 3,5 pauze pe minut și acest lucru nu este suficient.

Acest lucru este de înțeles. Pauzele nu sunt ușor de acceptat și inserat în discursul nostru. Pentru mulți vorbitori, chiar și cea mai scurtă pauză se poate simți ca o liniște interminabilă. 

Acest lucru se datorează faptului că tindem să gândim mai repede decât vorbim. 

Din cauza acestei discrepanțe, atunci când ții un discurs, percepția ta asupra timpului este adesea distorsionată și ceea ce simți ca o eternitate în mintea ta reprezintă de fapt câteva secunde scurte pentru public.

În ciuda modului în care se pot simți la început, pauzele bine plasate te fac să pari calm, conectat și te ajută în trei moduri:

• Pun ordine în gânduri: dacă îți pierzi șirul gândurilor, o pauză îți oferă timp să te întorci pe drumul cel bun. Atâta timp cât pauza nu este prea lungă (nu mai mult de cinci secunde), publicul nu o va taxa.

• Te calmează: luarea unei pauze înainte de a începe un discurs este deosebit de importantă pentru persoanele cu frică de a vorbi în public, deoarece ajută la calmarea nervilor. Tactica este utilă și în mijlocul unui discurs. Dacă te simți tulburat, fă o pauză scurtă pentru a respira adânc și dă-ți un reset.

• Creează suspans: pauzele nu sunt întotdeauna o tactică defensivă. Tăcerea plasată strategic poate crea suspans, sublinia un punct sau poate oferi publicului timp pentru a absorbi o perspectivă cheie.

O pauză te va face încrezător, stăpân pe situație, în timp ce cuvintele de umplere suprautilizate distrag atenția și te fac să pari că nu știi ce să spui mai departe.

Trei pași pentru a reduce la tăcere elementele de umplere

Primul pas pentru schimbarea oricărui obicei este conștientizarea. Pentru a identifica aceste elemente, înregistrează-te. Odată ce vei cunoaște aceste elemente, vei începe probabil să le auzi din ce în ce mai bine în comunicarea ta de zi cu zi. Asociați schimbarea cu acțiuni mici. D De fiecare dată când te surprinzi spunând „ăăă”, de exemplu, atinge-ți piciorul. Sau cere părerea unui membru al familiei sau unui prieten apropiat care te va monitoriza, apoi îți va da un feedback.

Apoi, după identificare, începe să te forțezi „să taci”. Pentru a exersa, înregistrează-ți discursul și conversațiile dintr-o zi. Încearcă să folosești pauze în loc de cuvinte de umplere pe măsură ce identifici elementele ascultând înregistrarea.

În cele din urmă, trebuie să știi care este importanța pregătirii. Emoțiile reprezintă unul dintre cele mai mari motive pentru care oamenii folosesc excesiv aceste umpluturi vocale. Cu cât ești mai puțin pregătit, cu atât vei fi mai nervos, ceea ce te va determina probabil să vorbești prea repede, să te împiedici în cuvintele tale și să uiți ce urmează. Deci exersează. 

Folosite cu moderație și eficiență, cuvintele de umplere pot face apropierea mai ușoară de public, îți pot oferi timp să vă respiri și să subliniezi punctele cheie. Dar, când devin „cuvinte-barieră”, folosite din nervozitate sau lipsă de pregătire, îți afectează credibilitatea. Pe măsură ce te pregătești pentru următoarea ta prezentare, identifică cuvintele pe care te bazezi cel mai mult și antrenează-te pentru a le evita. Apoi, data viitoare când te afli în fața unui public, folosește pauzele pentru a-ți aduna gândurile, mai degrabă decât să umpli aerul cu sunet.