Povestea literei V

Povestea literei V
Facebooktwitterlinkedinmail

Acum câteva veacuri, pe vremea voievozilor voinici și a vlahilor voioși, trăia un vraci pe nume Vlad care vindea vechituri și vise. Vlad avea o vilă violet și o vie plină de vrăbiuțe vrăjite și vulturi viteji. Venea devreme acasă la familie: Violeta, soția sa, era de o frumusețe vădită, iar copiii –  Vicențiu, Valter, Vitalie, Vladimir și vioaia Viviana care visa vineri violete, valeriană, verbine, vietăți vieneze și văcuțe vaccinate de un vecin viclean. Într-o zi , când marea era extrem de agitată, vraciul Vlad a ieșit cu năvodul în largul mării învolburate. Vremea varia și deodată se porni o furtună, iar barca cu vele violet nu se mai vedea.

Violeta vocifera și simțea că Vlad era în primejdie. „Vlaaaad, Vlaaaad!”, striga ea. Dar Vlad nu se mai vedea. Marea venea cu valuri vineții care vuiau verosimil cu viteză. Violeta nu auzea decât valurile ca niște viori care parcă îi vorbeau vorbe vâjâitoare. După ce s-a terminat furtuna a venit și Vlad și-i spuse Violetei că s-a ascuns în spatele unor diguri verticale și că e teafăr și nevătămat. Abia atunci a înțeles Violeta vorbele valurilor vibrante.

De atunci, când oamenii voiau să scrie litera V mergeau să vadă valurile vrăjite și învolburate. Așa s-a născut litera V.

 

Iată 5 exerciții de dicție cu litera V:

① Viviana voia să vadă vrăbiuțele vioase vineri.

② Votul votanților și votul vontantului nu veneau de la votanții voinici, ci de la votanții voioși.

③ Valurile viteze vâjâiau vuind țărmurile vadurilor verticale.

④ Visul visat de Violeta prevestea vestea vestitorilor vicleni.

⑤ Vulturul vitezoman al văilor vuiu prin vântul și prin viforul iernii.

 

★ Citește și: Povestea literei S

★ Citește și: Povestea literei Ș

★ Citește și: Povestea literei T

★ Citește și: Povestea literei Ț

★ Citește și: Povestea literei U

Facebooktwitterlinkedinmail

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *