Povestea literei A

Povestea literei A
Facebooktwitterlinkedinmail

Povestea literei A

A fost odată…alții afirmă că aseară sau alaltăieri, adevărul este că s-a întâmplat acum ceva vreme, demult demult – pe când oamenii nu aveau habar a scrie și a citi, dar adorau afinele albastre și arțarii așezați în pădurea arămie –,  un împărat arab care avea o armură de aur și arcuri cu care trăgea în aripile acvilelor ce atacau albastrul cerului. Împăratul avea și un nume: Amadeus-Împărat. Acesta avea trei fete: Anemona, Amanda și Amelia. Amelia, cea mai mică dintre surori, avea un arici alb adus cu acte din Andaluzia și era atât de frumoasă și strălucitoare încât la soare te puteai uita, dar la dânsa ba.

Într-o bună zi, la curtea lui Amadeus-Împărat, a ajuns un prinț arătos și amețit că s-a rătăcit de la vânătoarea amicală și acerbă la care fusese invitat și a cerut găzduire pentru o noapte. Chiar atunci se întâmpla să iasă din palat prințesa Amelia, mergând agale spre grădina animată cu florile ei preferate: albăstrele, argințele și aloe. Prințul, absorbit de Amelia, a rămas mut de uimire privind frumusețea fetei și nu a apucat decât să exclame: A!, ridicând ambele mâini spre mândrul soare care ardea pe azurul cerului. Amelia a început să râdă veselă și uimită, ușor agitată. Atfel, Amadeus-Împărat a adunat  servitorii și le-a poruncit: de acum încolo, cine va dori să scrie sunetul produs de uimirea afișată a prințului, să deseneze cele două brațe deschise, dar nu îndreptate spre soarele arzător de pe albastrul cerului, ci spre pământ, acolo unde locuia și Amelia, iar cele două brațe să fie unite de o punte, ca semn al împăcării.

Așa s-a născut litera A.

 

Iată 5 exerciții de dicție cu litera A:

① Aura auriților repeta aerisirea aceluiași șoșotitor reinventat temporizator.

② Amețita Ama amețește ca o amețită orice știre despre amețiți.

③ Am o Ama amăruie și o Ama pe gutuie, astăzi Ama am mâncat și nu ne-am prea săturat.

④ Adora adora o adorabilă actriță adorată de Adonis.

⑤ Alambicat alambica alambicatorul alambicările amare pe fața marinarului plecat pe mare.

Facebooktwitterlinkedinmail

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *