Ortoepia: exemple și excepții

↘ Definiție

Ortoepia, alături de ortografie și ortofonie, este o ramură a lingvisticii și se ocupă cu studiul și regulile pronunției corecte a cuvintelor și poate să creeze probleme la nivelul exprimării orale. Cu alte cuvinte, se ocupă cu regulile de pronunție corectă a cuvintelor, accentul fiind unul dintre intrumentele principale care se utilizează în vederea reglementării acesteia. Termenul provine din grecescul ὀρθοέπεια, unde ὀρθός (orthos) înseamnă „corect”, iar ἔπος (epos) înseamnă „cuvânt”.

Ortoepia este diferită de ortofonie, care înseamnă tot „pronunțare corectă”, dar în sensul de pronunțare normală din punct de vedere fiziologic, opusă pronunțării cu defecte de vorbire ca bâlbâiala, pelticia, grasierea, etc., și diferă și de dicție, care înseamnă pronunțare clară și expresivă în același timp, presupunând nu numai o corectitudine de ordin tehnic în emiterea sunetelor, ci și reliefarea conținutului comunicat.

COMANDĂ ACUM MANUALUL DE DICȚIE „ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI”

Ortofonia și dicția sunt atribute necesare ale comunicării orale în orice variantă a limbii, deci și ale vorbitorilor care au o pronunțare regională.

↘ DOOM admite și recomandă:

• cuvinte cu o singură accenturare: adícă, áripă, avárie, caractér, călúgăriță, dóctoriță, dumínică, fenomén, ianuárie, mirós, regízor, sevér, únic;
• variante accentuale literare libere la unele cuvinte: acatíst/acátist, anóst/ánost, ántic/antíc, gíngaș/gingáș, intím/íntim, jílav/jiláv, profésor/profesór, tráfic/trafíc;

*** este respinsă de normă ca incultă accentuarea cuvântului butelíe (accentul pe penultima silabă) – forma corectă este butélie.

• cuvinte tot cu o singură formă de accentuare: báteți, tăcéți, mérgeți, zăcéți, plăcéți (nu placeți), complăcéți;
• cuvinte compuse cu două accente sau derivate cu prefixoide: úntdelémn, áerospațiál;
• numele proprii de familie, formate din radical cu două sufixe – primul agent -ar, -aș și al doilea -iu, au accentul pe sufixul de agent: Rotáriu, Oláriu, Prunáriu, Dohotáriu. Substantivul Țurcáșiu (numele de familie al cunoscutei cântărețe) apare pronunțat greșit, dar se supune aceleiași reguli a numelor proprii dublu sufixate: țurcă (joc) + aș (sufix de agent) + -iu. Numele proprii cu un singur sufix, -iu, se accentuează pe acesta: Vasilíu, Dimitríu.
• anumite substantive străine, apar pronunțate greșit: Bogóta, Péru, Monáco (corect: Bogotá, Perú, Monacó); însă norma admite două accentuări pentru următoarele: Béirut/Beirút, Senéca/Senecá, Bálaci/Baláci.

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.