Logonevroza: cauze și soluții

Logonevroza: cauze și soluții

Înainte de a vorbi despre logonevroză, trebuie să știm că tulburările de limbaj prezintă rezulatul disfuncțiilor intervenite în receptarea, înțelegerea, elaborarea și realizarea comunicării, atât scrise, cât și orale. Afecțiunile pot fi de natură organică, funcțională, psihologică, educațională și acționează asupra copilului mic în perioada apariției și dezvoltării limbajului.

Atunci când vorbim despre logonevroză, nu vorbim despre un mic defect care poate fi îndreptat într-o perioadă relativ mică. Vorbim despre un proces întreg care va trebui să ia în calcul atât factorii psihologici ai copilului, cât și cei sociali și interni, mai ales dacă vorbim despre traume ale copilăriei.

 

Tulburările de ritm și fluență, având în vedere criteriile anatomo-fiziologice, etiologice, lingvistice și psihologice, se clasifică în:

↘ bâlbâială

↘ tahilalie

↘ bradilalie

↘ logonevroză

↘ aftongie

↘ tulburări pe bază de coree

 

Aceste tulburări afectează cu precădere vorbirea orală, dar prezintă un risc mai are decât tulburările de pronunție deoarece, pe lângă formele de manifestare, acestea afectează personalitatea și comportamentul persoanei.

 

Bâlbâiala este strâns legată de logonevroză. Ea se manifestă ori prin repetarea unor sunete sau silabe la începutul și mijlocul cuvântului, ori prin prezentarea unor pauze între ele ori prin repetarea cuvintelor ori prin apariția spasmelor la nivelul aparatului fono-articulator care împiedică desfășurarea vorbirii ritmice cursive. Mai mult, bâlbâiala poate fi însoțită de crispări, grimase, palpitații.

 

Formele clinice ale bâlbâielii sunt:

↘ bâlbâiala clonică (primară)

– contracții musculare de scurtă durată și clonii care duc la repetarea de două/trei ori a sunetelor sau a silabelor/cuvintelor;

↘ Bâlbâiala tonică (secundară)

– spasme de lungă durată, care afectează emiterea vorbirii; afectează calitatea și intensitatea vocii, iar spasmele se pot instala predominant la nivel respirator, fonator, articulator;

↘ Bâlbâiala mixtă:

→ bâlbâiala clono-tonică (predominant clonică)

→ bâlbâiala tono-clonică (predominant tonică)

 

Atunci când bâlbâiala este conștientizată și se manifestă cu trăiri interioare de mare intensitate, pe un fond nevrotic și cu prezența fobiei față de vorbire »»» LOGONEVROZĂ.

 

Factorii declanșatori pot fi mai mulți:  orice situație care determină un șoc emoțional, spaimă, deprimare afectivă, tulburări ale respirației manifestate prin apariția spasmelor respiratorii sau a încercărilor de vorbire în timpul inspirației (nu pe expirație, cum este normal), factori de natură ereditară (majoritatea pe linie paternă).

 

Pentru a da un verdict clar, simptomatologia se va analiza în funcție de 3 nivele:

①  nivelul activității lingvistice și de limbaj

②  nivelul comportamental și de personalitate

③ nivelul cognitiv și atitudinea față de învățare

 

① La nivelul activității lingvistice și de limbaj se remarcă prezența unor repetiții de sunete/silabe/cuvinte care desincronizează fluența vorbirii. Vor apărea și grimase, ticuri.

② La nivelul comportamental și de personalitate se remarcă o bulversare generală a structurilor comportamentale exemplificată de trăiri frustrante și anxioase ce devin intense. Pacientul prezintă teamă de a vorbi și de eșec, ceea ce va determina un negativism și refuzul de a vorbi. Uneori comunicarea se limitează la un număr de cuvinte sau expresii succinte, lucru care poate să creeze impresia unor capacități intelectuale reduse. Tulburarea pe plan respirator, fonator și pe planul pronunției poate coincide cu teama de a vorbi.

 

Dacă tulburarea de ritm și fluență a devenit conștientă, s-a instalat logonevroza, care are un impact devastator la nivelul comportamental și cel al personalității. Logonevroticul, la nivel psihic, manifestă o stare de neliniște și de agitație, care se va amplifica în momentul începerii vorbirii.

 

③ La nivelul cognitiv și al atitudinii față de învățare, deși pacienții sunt inteligenți, potențialul manifestat nu este pe măsura capacităților pe care le dețin.

 

Observarea pacientului în diferite activități permite surprinderea manifestărilor ascunse, dar și a modului în care acesta relaționează cu ceilalți. În terapia bâlbâielii, indiferent de numărul și tipul de probe utilizate (teste, chestionare, citire text, povestire liberă sau pe o anumită temă), contează mai mult determinarea componentelor educaționale, cognitive, afective, iar pe măsură ce acestea sunt cunoscute, se va face diferențierea dintre bâlbâială și logonevroză.

 

 

↘ Terapia în cazul logonevrozei

 

Terapia bâlbâielii și a logonevrozei este una complexă și cuprinde o gamă largă de intervenții logopedice, psihologice, pedagogice, medicale, sociologice și prin intermediul lor sunt vizate toate componentele care contribuie la dezvoltarea individului, la restabilirea echilibrului psihofizic și la formarea capacității de relaționare și adaptare la condițiile normale de viață.

Se urmărește dezvoltarea capacităților psihice și fizice care să-i apropie pe pacienți cât mai mult de celelalte persoane, dezvoltarea compensatorie a unor funcții valide, crearea unui climat afectiv și motivațional (pentru activitate și relaționare), asigurarea unui proces continuu în achiziția comunicării, formarea abilităților de socializare și adaptare.

 

Formele de terapie:

↘ terapia centrată pe funcțiile afectate ce cuprinde metode și procedee menite să producă prevenirea, ameliorarea și corectarea oricărei abateri de la normalitate;

↘ terapia cognitivă este centrată pe cunoașterea și înțelegerea (asimilarea) informației pentru a evita vulnerabilitatea pacientului și a stăpâni autocontrolul emoțional; vizează recuperarea dificultăților de tip intelectual, emoțional, psihomotric, psiho-comportamental, comunicațional, social;

↘ terapia prin:

  • jocuri și acțiuni distractive;
  • muzică;
  • dans;
  • desen și pictură;

↘ psihodrama, care nu înlătură propriu-zis deficiența, dar contribuie la fortificarea spiritului și la înlăturarea anxietății, la reducerea stărilor conflictuale, la stimularea motivației și la dezvoltarea  trăsăturilor pozitive de personalitate și comportament.

 

Dar pentru anumite defecte de dicție, bâlbâială și alte probleme ce îngreunează vorbirea, sunt recomandate exercițiile de dicție, deoarece o vorbire corectă te ajută atât din punct de vedere social, cât și personal.

 

COMANDĂ ACUM MANUALUL DE DICȚIE „ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI”

 

Vino și tu la un curs complet de dicție!


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *