Limbajul „messenger” – libertate de exprimare sau moartea unei limbi?

Limba română este din ce în ce mai afectată odată cu creșterea nivelului de analfabetism funcțional. În ultimii 20 de ani a avut cel mai mult de suferit. Au apărut tot felul de limbaje care deși se pretind a fi creatoare de libertate în ceea ce privește exprimarea, nu fac decât să măcelărească limba.

Graiul dulce al limbii române mai poate fi întâlnit doar în cărți, din păcate. 

Noile limbaje au tendința de a simplifica schimbul de informații. Se simplifică așadar și punctuația, și literele, și cuvintele etc. „Nu mai avem timp!” nu este o scuză pentru o comunicare defectuoasă.

✍ Limbajul messenger ✍

Principala caracteristică a acestui tip de limbaj este/se vrea a fi „libertatea de expresie”. El a propus cele mai mari modificări ale limbii. Abrevierea este regină încoronată, stilul este neutru și personalitatea autorului rămâne necunoscută datorită acestor factori. Dacă abrevierea este regină, emoticonul este rege: simbolurile grafice care înlocuiesc cuvintele, sentimentele etc. și care nu fac decât să superficializeze comunicare și vorbitorul.

✍ Prin ce se caracterizează limbajul messenger ✍

1. Diacriticele „a, ă, â, î, ș, ț” lipsesc cu desăvârșire, lucru care diminuează informația, poate crea confuzie;

2. Convențiile: sh/j/tz – deși stârnesc amuzamentul, omoară încetul cu încetul limba. („ejti” în loc de „ești”, „asha” în loc de „așa”, „najpa” în loc de „nașpa”, „tzara” în loc de „țară”);

3. Renunțarea la unele vocale folosind doar scheletul consonantic: cnd/knd (când), acm (acum), astz (astăzi) etc.;

4. Accentuarea cuvintelor prin: majuscule (WOW), multitudinea de semne exclamative (Genial!!!!!!!!!!!), repetarea literelor (Nu creeeeeeeeeeeed!);

5. Scrierea cu inițială minusculă, diminuând importanța cuvântului: andrei (Andrei), casa albă (Casa Albă), casa pprl (Casa Poporului), italia (Italia) etc.;

6. Utilizarea registrului argotic prin cuvinte precum: mișto, cașto, marfă, belea, blană/blanao/blanex etc.;

7. Utilizarea vocativelor: frate!, vere!, omule!, dude!, mă!, bă!, băiatule! etc.;

8. Utilizarea excesivă a diminutivelor: puiutz, micutz, pupik etc.;

9. Omiterea articolului hotărât „-l”: drumu’, prietenu’, omu’, manualu’, liceu’, pachetu’ etc.;

10. Dispariția aproape completă a cratimei: neam, vam, mancamiai, sami etc.;

11. Introducerea literei „p” după negație/afirmație: dap, nup;

12. Cifrele 1 și 3 în loc de literele i și e: pr1ntz3sa d3 aur;

13. Abrevieri excesive: dc, cmz, pls, bn, smr, nb;

14. Acronime: btw (by the way), brb (be right back), dnd (do not disturb), 22ror (tuturor), l8er (later), 2day (today) etc.;

Poate fi amuzant pentru unii, poate fi mai rapid pentru alții, dar un lucru este cert: asta nu duce decât la degradarea comunicării. O comunicare scrisă deficitară va afecta și comunicarea orală. Dacă simți în scris să nu mai folosești atâtea cuvinte, vei simți asta și în vorbit.

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.