Lecția de gramatică: paronimele

Lecția de gramatică: paronimele
Facebooktwitterlinkedinmail

Gramatica ne ajută atât în scriere, cât și în vorbire. Este foarte important să știm regulile de scriere și de pronunție și să nu avem dubii atunci când vine vorba să le punem în aplicare. De asemenea, este important să știm și care sunt sensurile cuvintelor, pentru a nu le folosi în mod greșit chiar dacă ele sunt asemănătoare. Astăzi vorbim despre paronime.

 

↘ Definiție

Paronimele sunt cuvinte asemănătoare ca formă, dar care sunt diferite ca sens.

De exemplu, în cazul omonimelor vorbim despre cuvinte cu formă identică şi cu acelaşi corp fonetic, dar cu sens diferit, în cazul sinonimelor vorbim despre cuvinte cu formă diferită şi înţeles identic sau asemănător, iar la antonime despre cuvinte care, în raport cu alte cuvinte, au sensuri contrare sau opuse.

 

Cuvântul românesc paronim este împrumutat din limba franceză „paronyme” care la rândul său, este împrumutat din greaca veche „paronumos”, format din elementele de compunere grecești: para –alături și onoma – nume.

 

↘ Clasificare

Sunt considerate paronime următoarele perechi de cuvinte:

⁂ cuvintele care sunt alcătuite din același număr de foneme, dar care sunt deosebite prin metateza a cel mult două dintre ele: aerometrie-areometrie, antinomie-antonimie, barbiton-barbotin, cardan-cadran, manej-menaj;

⁂ cuvintele care prezintă foneme vocalice sau consonantice corelative: abuz-obuz, adapta-adopta, eminent-iminent, fard-fart, oral-orar;

⁂ cuvintele care prezintă un fonem în plus la unul dintre membrii perechii: abac-abacă, calmar-calemar, simula-stimula, spic-aspic.

 

↘ Greșeli frecvente

De cele mai multe ori aceste cuvinte sunt confundate între ele de către vorbitori şi sunt folosite necorespunzător. Asta se întâmplă mai ales dacă litera de diferenţiere se află la începutul sau la sfârşitul cuvintelor şi mai rar dacă litera respectivă se află în interiorul cuvintelor.

 

⁂ cazul eminent – iminent

Cuvântul „eminent” trebuie folosit cu sensul de excepţional, superior, remarcabil sau excelent, pe când „iminent” trebuie folosit cu sensul de „care este gata să se producă”, inevitabil sau de neocolit.

 

Exemplu: În cazul tornadei din America, vorbim despre un pericol iminent.

Acesta este într-adevăr un artist eminent.

 

⁂ cazul prenume – pronume

Cuvântul „prenume” se referă la numele de botez, iar cuvântul „pronume” se referă la partea de vorbire care ține locul unui substantiv (nume de ființă, de lucru, de acțiune etc.).

 

Exemplu: Colega mea are două prenume: Irina și Ștefania.

Azi la școală am învățat despre pronume.

 

⁂ cazul familial – familiar

Cuvântul „familial” se referă la ceva care aparține familiei, iar cuvântul „familiar” se referă la ceva care este bine cunoscut, obișnuit cuiva.

 

Exemplu: S-au acordat peste 3000 de lei drept ajutor familial de stat mamelor singure și mamelor cu mulți copii.

Acest loc mi se pare foarte familiar.

 

⁂ cazul original – originar

Cuvântul „original” se referă la ceva care are, prin autenticitate, o valoare reală, de necontestat, iar „originar”  înseamnă „care este de loc din”, de origine, inițial.

 

Exemplu: Viziunea regizorală a acestui spectacol este una originală.

Bărbatul este originar din Canada.

 

⁂ cazul a emigra – a imigra

„a emigra” înseamnă a pleca din patrie şi a se stabili (definitiv sau temporar) în altă ţară, iar „a imigra” înseamnă a veni într-o ţară străină pentru a se stabili aici. Pentru a face diferența mai ușor între a emigra şi a imigra, distincția se face în funcţie de sensul deplasării, dintr-o direcţie în alta.

 

Exemplu:  O mulțime de emigranți au părăsit țara pentru o viață mai bună.

Canadianul este imigrant pe teritoriul nostru.

 

↘ Confuzia paronimică/Atracția paronimică

Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual, cel mai auzit și familiar pentru el în locul  celui mai puţin cunoscut, evidenţiind în felul acesta gradul său de incultură. Atracţia paronimică este fenomenul prin care un paronim folosit mai frecvent în limbă, deci mai familiar vorbitorului, îl „atrage” pe cel care este mai puţin cunoscut, substituindu-se acestuia din urmă (vezi a gira – a gera). Din păcate această confuzie a devenit sursa unor greşeli de limbă.

Conform DEX, atracţia paronimică este un aspect al etimologiei populare, fenomen care constă în modificarea formei unui cuvânt (recent intrat în limbă sau mai puţin cunoscut) sub influenţa unui cuvânt mai cunoscut care prezintă asemănări de formă şi uneori de sens. Aşa, de exemplu, în descântecul „Melc, melc, /Codobelc, /Scoate coarne boiereşti”, cuvântul „boiereşti” a înlocuit termenul „boureşti”, adică „mândre”, „falnice”, ca ale bourului de odinioară. Tot astfel, „firoscos” este o etimologie populară pentru „filozof” sau „lăcrămaţie”, pentru „reclamaţie”.

 

↘ Exemple de paronime

→ ablaţiune/abluţiune

→ bairac/bairam

→ carpelă/carpetă

→ a decalca/a decanta

→ ecleziarh/ecleziast

→ fad/fag

→ galenă/galeră

→ halbă/haldă

→ imun/imund

→ labial/labiant

→ abilitate/agilitate

→ apropiere/apropriere

→ arbitrai/arbitrar

→ carbonier/carbonifer

→ complement/compliment

→ eferenţă/diferenţă

→ dependenţă/dependinţă

→ emigraţie/imigraţie

→(a) enerva/(a) inerva

→ glacial/glaciar

→ (a)  investi/(a) învesti

→ libret/livret

→ literal/literar

→ oral/orar

→ ordinal/ordinar

→ petrolier/petrolifer

→ temporal/temporar

 

 

 

 

 

 

Facebooktwitterlinkedinmail

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *