Dialectele limbii române

Dialectele limbii române

Limba română nu este o limbă ușoară, dar, cu siguranță, este o limbă cu multă poveste și istorie. Deși pare că vorbim cu toții aceeași limbă, se pare că nu este așa. Istoria a creat niște bariere și, în funcție de locurile pe unde s-au perindat vorbitorii, întâlnim graiuri diferite. Pe unele le putem înțelege, pe altele nu. Cert este că limba română este o limbă complexă, frumoasă și plină de poveste.

 

↘ Dialectologie

Dialectologia (din greacă: διάλεκτος, dialektos „dialect”; și -λογία, -logia „știință”; însemna la început „dialog, conversaţie”, iar mai tîrziu „varietate dialectală”) este o ramură a lingvisticii care studiază și descrie variațiile teritoriale ale limbii: dialectele, subdialectele, graiurile, subgraiurile. Ca parte integrantă a istoriei limbii române, dialectologia arată cum au luat naștere aceste ramificații teritoriale ale limbii comune, cum au evoluat în istoria limbii și care este raportul lor față de limba literară.

Obiectul disciplinei numite dialectologie este compus din:

  • dialecte (variaţiile observabile pe teritoriul ţării)
  • subdialectele (graiuri) româneşti (deosebiri de grai, de la o regiune la alta, sub raport fonetic, gramatical, lexical)

 

În dezvoltarea istorică a limbilor au loc două procese:

  • de diversificare a limbii;
  • de unificare a limbii.

 

Dialectele iau naştere în urma procesului de diversificare a limbii şi sunt datorate diferenţierii teritoriale a societăţii şi apartenenţei vorbitorilor unor categorii sociale diferite. Astfel, vorbim de două dimensiuni ale variaţiei lingvistice – geografică şi sociologică-, variaţii care aparţin planului sincronic, dar şi de o a treia dimensiune, cea cronologică, aparţinând planului diacronic, care urmăreşte variaţia lingvistică a unei limbi de la o epocă la alta. În consecinţă, se poate vorbi despre o dialectologie descriptivă (sincronică) şi despre una istorică (diacronică).

 

 

↘ Dialectologia sincronică

Dialectologia sincronică descrie stadiul la care se află o unitate teritorială la un moment dat, analizează şi descrie structura dialectală a unui anume idiom, stabileşte subunităţile teritoriale, descrie fiecare unitate în parte – evidenţiind particularităţile fonetice, gramaticale şi lexicale – şi stabileşte raporturile reciproce dintre limba literară şi variantele teritoriale ale limbii.

 

↘ Dialectologia diacronică

Dialectologia cercetează şi explică evoluţia istorică a faptelor dialectale (evoluţia sunetelor, a formelor gramaticale, a cuvintelor şi a sensurilor acestora), urmăreşte modul cum s-au constituit în timp, cum evoluează limba literară, pătrunderea şi (non)stabilizarea lor în limba literară sau comună, ţinând cont şi de factorii extralingvistici (istorici, geografici, demografici, culturali, sociali şi politici) care au determinat diferenţierile dialectale.

 

În funcţie de metodele întrebuinţate în vederea interpretării faptelor de limbă regionale, vorbim de diferite moduri de a privi şi a descrie varietatea dialectală:

  • dialectologia tradiţională – preocupată de descrierea deosebirilor dintre variantele teritoriale ale limbii, cu accent pe nivelurile fonetic şi lexical;
  • dialectologia structurală – vede în dialecte şi graiuri sisteme lingvistice cu mod de funcţionare propriu şi îşi propune o analiză interlingvistică între graiuri şi dialecte, evidenţiind atât deosebirile, dar şi asemănările dintre ele;
  • dialectologia transformaţională – pornind de la o serie de ipoteze „reguli”, încearcă să dea o descriere care să evidenţieze caracterul infinit al limbii, al dialectului sau al graiului, concepute ca sisteme de posibilităţi.

 

↘ Dialecte românești

Desprinderea succesivă şi deplasarea spre alte regiuni ale unor grupuri de vorbitori, a dus la apariţia celor patru dialecte româneşti:

  • Dacoromân – în Dacia istorică;
  • Aromân – în sudul Peninsulei Balcanice (Grecia, Macedonia, sudul Albaniei şi Bulgaria, arar în România);
  • Meglenoromân – în sudul Bulgariei şi nordul Greciei, pe valea râului Vardar, în regiunea numită Meglenia; vorbitorii acestui dialect sunt urmaşii românilor din Imperiul Romano-Bulgar;
  • Istroromân – vorbit azi în Peninsula Istria din Croaţia ( inițial denumit dialect rotacizant, din care se va dezvolta ulterior dialectul morlac și mai târziu, dialectul istroromân).

 

↘ Subdialectele (graiurile) românești

Graiurile limbii române sunt acele particularități ale limbajului popular, care se manifestă în diferite zone geografice ale țării. Graiurile sau subdialectele limbii române sunt: muntean, moldovean, bănățean, crișean și maramureșean și se vorbesc în provinciile de la care provin și numele lor.

Subdialectele (graiurile) dialectului dacoromân urmăresc harta provinciilor istorice: Moldova, Muntenia, Ţara Românească, pentru că se pare că Transilvania nu ar avea un dialect sau un grai propriu, diversele ei regiuni grupându-se, din punct de vedere lingvistic, cu regiunile învecinate din celelalte provincii.

Graiurile românesti se deosebesc unele de altele prin trăsăturile fonetice și lexicale care le și particularizează. De exemplu, în Moldova și în Banat consoanele „ci”, „gi” se rostesc „s”, „j”, iar consoanele „p”, „b”, „f”, „v”, „m” urmate de „i” se pronunță „chi”, respectiv „ghi”, „hi”, „ghi” (i, ji), „ni” (ex. „picioare = chișoare”).

Se spune „porumb” și „zăpadă” în Muntenia, dar  „păpușoi” și „omăt” în Moldova, pe când în Transilvania aceleași cuvinte sunt numite „cucuruz” și „nea”.

Spre exemplificare, iată câţiva termeni lexicali specifici cu o mare circulaţie în ariile dialectale:

 

Boltă – Banat, Transilvania

Dugheană – Moldova

Prăvălie – Muntenia

 

Bumb – Banat, Moldova, Muntenia

Nasture – Moldova, Muntenia, Dobrogea, sudul Transilvaniei

 

Cârciumă – Muntenia, Oltenia, Dobrogea

Crâşmă – Moldova

Făgădău – Ardeal

 

Glod – Moldova, nordul Transilvaniei şi Dobrogei

Im – Banat, Hunedoara

Imală – Banat, Crişana

Noroi – Muntenia, Banat

Tină – Oltenia

 

Pită – Ardeal, Bucovina

Pâine – restul teritoriului

 

 

↘ Dialectul dacoromân

În graiurile dialectului dacoromân se observă o „înfrăţire” teritorială a cuvintelor, în hotarele în care au stat de-a lungul vacurilor cele trei ţări române: Moldova, Transilvania şi Ţara Românească (în care s-au aflat vremelnic, şi Banatul, Almaşul şi Făgăraşul, respectiv, Dobrogea); pe da altă parte se remarcă distanţa dintre cuvinte (parcă nu s-ar cunoaşte unele pe altele) (ex: glod, im, imală, noroi, tină) şi-n acelaşi timp, unitatea până la identitatea a altora (ex. pită, pâine).

 

↘ Dialectul aromân

Dialectul aromân (utilizat în 1932 de circa 300.000-350.000 de vorbitori) este cel mai arhaic dialect, având o fizionomie ce coincide cu cea a Românei comune. Cultura şi spiritualitatea bogată a aromânilor (de altfel, singurii români sud-dunăreni care au un trecut cultural) s-a răspândit pe ambele maluri ale Dunării. Remarcabilă este dorinţa acestora de a evidenţia apropierea structurală dintre dialectul aromân şi cel dacoromân. Apropierea este evidentă şi-n exemplele următoare:

  • „Cáplu faţi, caplu tradi” (Capul face, capul trage)
  • „Mintea veadi, ocli nu ved” (Mintea vede, ochii nu văd)
  • „Katra creapi, s-omlu nu creapi” (Piatra crapă şi omul nu crapă)

 

↘ Dialectul meglenoromân

În ceea ce priveşte dialectul meglenoromân, ca cel aromân, cu care este asemănător – tipologic – dar care suportă, în plus, influenţa puternică a limbii bulgare – el continuă româna comună din sudul Dunării.

Totuşi, meglenoromânii sunt singurii dintre vorbitorii dialectelor româneşti care şi-au pierdut numele etnic de români. Ei îşi spun vlaşi, termenul având aceeaşi origine cu vlah, iar populaţiile din jur îi mai numesc şi megleniţi; unii dintre ei au fost convertiţi la mahomedanism.

Independent de intenţia vorbitorilor – de a se „scufunda” în marea slavă ce-i înconjoară – apropierea expresiei şi a structurii de dialectul dacoromân (şi, deci, şi de cel istroromân) este evidentă:

  • „Capu faţi, capu trazi” (Capul face, capul trage)
  • „Pera sup per cadi” (Para sub păr cade)
  • „S`ondili apu nu si faţi” (Sângele apă nu se face)

Deja putem întrezări o concluzie: slavii i-au cucerit pe dacoromâni, fără a se folosi prea mult calea armelor ci convieţuind cu ei, mai mult paşnic, bine cunoscută fiindu-le calitatea şi capacitatea de a organiza viaţa obştilor autohtone în forme superioare de tipul cnezatelor, voievodatelor.

 

↘ Dialectul istroromân

Dialectul românesc cu cel mai mic număr de vorbitori este cel istroromân. Istroromânii sunt răspândiţi în Peninsula Istria (aparţinând astăzi Croaţiei), în apropierea Mării Adriatice, la nord şi la sud de Monte Maggiore.

Numiţi şi „vlahi”, „morlaci”, „cici”, „rumeri”, istroromânii au ca ţară de origine răsăritul. În ultimul timp a fost avansată şi ideea unei poligeneze a istroromânilor, prin venirea, după secolul al XIV-lea, a unor elemente româneşti din partea de nord şi sud a Dunării.

Este de presupus că dialectul istroromân se va stinge odată cu ultimii săi vorbitori, ori se va menţine ca instrument de comunicare, prin eforturile conjugate ale autorităţilor croate şi române, în condiţiile în care paşi importanţi în această direcţie au fost, deja, făcuţi. În faţa iminentei extincţii, un cuvânt de spus îl are şi dimensiunea religioasă a acestei comunităţi.

Deşi împrumută masiv din croată, slovenă şi italiană, lexicul acestui dialect poartă încă frumuseţea chipului matern: limba română.

Exemplu:

  • „Bate fl`eru pira-i câd” (Bate fieru cât e cald).
  • „Metura nove meture bine” ( Mătura nouă mătură bine)
  • „După gustu lu ât nu.ţ la mul`ere” (După gustul altuia, nu-ţi lua soţie).
  • „Nu-ţ pure nâsa iuve nu-ţ cuhe ola” (Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala)

 

Iată varianta instroromână a „Rugăciunii Domnești” – „Tatăl nostru” dintr-o lecție de limba română a prof. Ion Popescu-Sireteanu.

 

                                                         Tatăl nostru:

 

 

Istroromână                                                                                    Română

 

Ţåţe nostru car le şti în ţer,                                                 Tatăl nostru care eşti în ceruri,

neca se sveta nomelu Teu.                                                  sfinţească-se numele Tău.

Neca venire craliestro To.                                                  Vie Împărăţia Ta.

Neca fie vol`a Ta, cum în ţer,                                           Facă-se voia Ta, precum în cer,

aşa şi pe pemint.                                                                  aşa şi pe pământ.

Pera nostre saca zi                                                           Pâinea noastră cea de toate zilele

de nam astez.                                                                    dă-ne-o nouă astăzi.

Odproste nam dutzan,                                                    Şi ne iartă nouă păcatele noastre,

ca şi noi odprostim a lu nostri dutznici.                       precum şi noi iertăm greşiţilor noştri.

Neca nu na Tu vezi en napastovanie,                            Şi nu ne duce pe noi în ispită,

Neca na zbăveşte de zvaca slabe.                                     ci ne izbăveşte de cel rău.

 

 

 

Iată, de asemenea, o altă serie de texte din  lucrarea  prof. Corneliu Beda – „Aromânii”, unde remarcăm cât de asemănănatoare este  limba vorbită de românii de la nord şi sud de Dunăre.

 

↘ Concluzii:

  • în marea familie a limbilor indoeuropene, grupul limbilor latine se bucură de o înrudire atât de mare încât, anumite unităţi lingvistice (morfo-sintactice) parcă ar fi variante, graiuri sau cel puţin dialecte ale aceleiaşi limbi;
  • asemănarea limbilor latine suportă încă o explicaţie: deplasarea masivă (pentru acea vreme, fără precedent, chiar) a populaţiei autohtone la marginile Imperiului – şi înlocuirea lor cu „străini” de loc; contrar aşteptărilor, în locul dezrădăcinării – deci a unei vizate divizări spre a conduce mai uşor – s-a produs o împropriere a dacilor („cei mai viteji dintre traci”) în zonele nespecifice, devenind liantul popoarelor cucerite în devălmăşie de români;
  • dialectele limbii române (cele patru anterior menţionate), indiferent de influenţele slave respectiv de ordin religios, mărturisesc o sursă comună – dincolo de latina vorbită: o limbă română populară cu identitate de sine stătătoare, mult anterioară perioadei recunoscute de unii lingvişti;
  • oralitatea specifică spaţiului cultural şi religios balcanic face ca anumite trăsături – marcă a identităţii – să supravieţuiască peste unitatea de timp recunoscută.

 

 


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Vizualizari : 51930

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Logo Dictie Albastru
Prezentare generală a confidențialității

Despre Cookie
Acest website foloseste cookie-uri pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia.

In ceea ce numim “web 2.0”, “cookie”-urile joaca un rol important in facilitarea accesului si livrarii multiplelor servicii de care utilizatorul se bucura pe internet, cum ar fi:

Personalizarea anumitor setari precum: limba in care este vizualizat un site, moneda in care se exprima anumite preturi sau tarife, pastrarea optiunilor pentru diverse produse (masuri, alte detalii etc) in cosul de cumparaturi (si memorarea acestor optiuni) – generandu-se astfel flexibilitatea “cosului de cumparaturi” (accesarea preferintelor vechi prin accesarea butonului ‘’inainte’’ si “inapoi’’)
Cookie-urile ofera detinatorilor de site-uri un feedback valoros asupra modului cum sunt utilizate site-urile lor de catre utilizatori, astfel incat sa le poata face si mai eficiente si mai accesibile pentru utilizatori.
Permit aplicatiilor multimedia sau de alt tip de pe alte site-uri sa fie incluse intr-un anumit site pentru a crea o experienta de navigare mai valoroasa, mai utila si mai placuta;
Imbunatatesc eficienta publicitatii online.
Ce este un “cookie”?
Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu “cookie” ) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul,
terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitara emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului).

Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului respectiv.

Cookie-urile in sine nu solicita informatii cu caracter personal pentru a putea fi utilizate si, in cele mai multe cazuri, nu identifica personal utilizatorii de internet.

Cookieuri de sesiune – acestea sunt stocate temporar in dosarul de cookie-uri al browserului web pentru ca acesta sa le memoreze pana cand utilizatorul iese de pe web-siteul respectiv sau inchide fereastra browserului ( ex: in momentul logarii/delogarii pe un cont de webmail sau pe retele de socializare)
Cookieuri Persistente – Acestea sunt stocate pe hard-drive-ul unui computer sau echipament (si in general depinde de durata de viata prestabilita pentru cookie). Cookie-urile persistente le includ si pe cele plasate de un alt website decat cel pe care il viziteaza utilizatorul la momentul respectiv – cunoscute sub numele de ‘third party cookies’ (cookieuri plasate de terti) – care pot fi folosite in mod anonim pentru a memora interesele unui utilizator, astfel incat sa fie livrata publicitate cat mai relevanta pentru utilizatori.
Care sunt avantajele cookie-urilor?
Un cookie contine informatii care fac legatura intre un web-browser (utilizatorul) si un web-server anume (website-ul). Daca un browser acceseaza acel web-server din nou, acesta poate citi informatia deja stocata si reactiona in consecinta. Cookie-urile asigura userilor o experienta placuta de navigare si sustin eforturile multor websiteuri pentru a oferi servicii confortabile utilizatorillor: ex – preferintele in materie de confidentialitate online, optiunile privind limba site-ului, cosuri de cumparaturi sau publicitate relevanta.

Care este durata de viata a unui cookie?
Cookieurile sunt administrate de webservere. Durata de viata a unui cookie poate varia semnificativ, depinzand de scopul pentru care este plasat. Unele cookie-uri sunt folosite exclusive pentru o singura sesiune (session cookies) si nu mai sunt retinute odata de utilizatorul a parasite website-ul si unele cookie-uri sunt retinute si refolosite de fiecare data cand utilizatorul revine pe acel website (‘cookie-uri permanente‘). Cu toate aceste, cookie-urile pot fi sterse de un utilizator in orice moment prin intermediul setarilor browserului.

Ce sunt cookie-urile plasate de terti?
Anumite sectiuni de continut de pe unele site-uri pot fi furnizate prin intermediul unor terte parti/ furnizori (ex: news box, un video sau o reclama). Aceste terte parti pot plasa de asemenea cookieuri prin intermediul site-ului si ele se numesc “third party cookies” pentru ca nu sunt plasate de proprietarul website-ului respectiv. Furnizorii terti trebuie sa respecte de asemenea legea in vigoare si politicile de confidentialitate ale detinatorului site-ului.

Cum sunt folosite cookie-urile de catre acest site
O vizita pe acest site poate plasa cookie-uri in scopuri de:

Cookie-uri de performanta a site-ului
Cookie-uri de analiza a vizitatorilor
Cookie-uri pentru geotargetting
Cookie-uri de inregistrare
Cookie-uri pentru publicitate
Cookie-uri ale furnizorilor de publicitate
Aceste cookie-uri pot proveni de la terti.

Cookie-uri de performanta
Acest tip de cookie retine preferintele utilizatorului pe acest site, asa incat nu mai este nevoie de setarea lor la fiecare vizitare a site-ului.

Exemple:

setarile volumului pentru video player
viteza de video streaming cu care este compatibil browserul
Cookie-uri pentru analiza vizitatorilor
De fiecare data cand un utilizator viziteaza acest site softul de analytics furnizat de o terta parte genereaza un cookie de analiza a utilizatorului. Acest cookie ne spune daca ati mai vizitat acest site pana acum. Browserul ne va spune daca aveti acest cookie, iar daca nu, vom genera unul. Acesta permite monitorizarea utilizatorilor unici care ne viziteaza si cat de des o fac.Atat timp cat nu sunteti inregistrat pe acest site, acest cookie nu poate fi folosit pentru a identifica persoanele fizice, ele sunt folosite doar in scop statistic. Daca sunteti inregistrat putem sti, de asemenea, detaliile pe care ni le-ati furnizat, cum ar fi adresa de e-mail si username-ul – acestea fiind supuse confidentialitatii si prevederilor din Termeni si Conditii, Politica de confidentialitate precum si prevederilor legislatiei in vigoare cu privire la protejarea datelor cu caracter personal.

Cookie-uri pentru geotargetting
Aceste cookie-uri sunt utilizate de catre un soft care stabileste din ce tara proveniti. Este complet anonim si este folosit doar pentru a targeta continutul – chiar si atunci cand sunteti pe pagina noastra in limba romana sau in alta limba primiti aceeasi reclama.

Cookie-uri pentru inregistrare
Atunci cand va inregistrati pe acest site, generam un cookie care ne anunta daca sunteti inregistrat sau nu. Serverele noastre folosesc aceste cookie-uri pentru a ne arata contul cu care sunteti ingregistrat si daca aveti permisiunea pentru un serviciu anume. De asemenea, ne permite sa asociem orice comentariu pe care il postati pe site-ul nostru cu username-ul dvs. Daca nu ati selectat “pastreaza-ma inregistrat”, acest cookie se va sterge automat cand veti inchide browserul sau calculatorul.

Cookie-uri pentru publicitate
Aceste cookie-uri ne permit sa aflam daca ati vizualizat sau nu o reclama online, care este tipul acesteia si cat timp a trecut de cand ati vazut mesajul publicitar. Aceste cookie-uri le folosim si pentru a targeta publicitatea online. Putem folosi, de asemenea, cookieuri apartinand unei terte parti, pentu o mai buna targetare a publicitatii, pentru a arata de exemplu reclame despre vacante, daca utilizatorul a vizitat recent un articol pe site despre vacante. Aceste cookie-uri sunt anonime, ele stocheaza informatii despre contentul vizualizat, nu despre utilizatori. De asemenea, setam cookie-uri anonime si prin alte site-uri pe care avem publicitate. Primindu-le, astfel, noi le putem folosi pentru a va recunoaste ca vizitator al acelui site daca ulterior veti vizita site-ul nostru, va vom putea livra publicitatea bazata pe aceasta informatie.

Cookie-uri ale furnizorilor de publicitate
O mare parte din publicitatea pe care o gasiti pe acest site apartine tertelor parti. Unele dintre aceste parti folosesc propriile cookie-uri anonime pentru a analiza cat de multe persoane au fost expuse unui mesaj publicitar, sau pentru a vedea cate persoane au fost expuse de mai multe ori la aceeasi reclama.Companiile care genereaza aceste cookie-uri au propriile politici de confidentialitate, iar acest site nu are acces pentru a citi sau scrie aceste cookie-uri. Cookie-urile celor terte parti pot fi folosite pentru a va arata publicitatea targeta si pe alte site-uri, bazandu-se pe navigarea dvs pe acest site.

Alte cookie-uri ale tertelor parti
Pe unele pagini, tertii pot seta propriile cookie-uri anonime, in scopul de a urmari succesul unei aplicatii, sau pentru a customiza o aplicatie. Datorita modului de utilizare, acest site nu poate accesa aceste cookie-uri, la fel cum tertele parti nu pot accesa cookie-urile detinute de acest site. De exemplu, cand distribuiti un articol folosind butonul pentru retelele sociale aflat pe acest site, acea retea sociala va inregistra activitatea dvs.

Ce tip de informatii sunt stocate si accesate prin intermediul cookie-urilor?
Cookie-urile pastreaza informatii intr-un fisier text de mici dimensiuni care permit unui website sa recunoasca un browser. Webserverul va recunoaste browserul pana cand cookie-ul expira sau este sters. Cookie-ul stocheaza informatii importante care imbunatatesc experienta de navigare pe Internet ( ex: setarile limbii in care se doreste accesarea unui site; pastrarea unui user logat in contul de webmail; securitatea online banking; pastrarea produselor in cosul de cumparaturi)

De ce sunt cookie-urile importante pentru Internet?
Cookie-urile reprezinta punctul central al functionarii eficiente a Internetului, ajutand la generarea unei experiente de navigare prietenoase si adaptata preferintelor si intereselor fiecarui utilizator. Refuzarea sau dezactivarea cookieurilor poate face unele site-uri imposibil de folosit.

Refuzarea sau dezactivarea cookie-urilor nu inseamna ca nu veti mai primi publicitate online – ci doar ca aceasta nu va mai putea tine cont de preferintele si interesele dvs, evidentiate prin comportamentul de navigare.

Exemple de intrebuintari importante ale cookieurilor ( care nu necesita autentificarea unui utilizator prin intermediul unui cont):

Continut si servicii adaptate preferintelor utilizatorului – categorii de stiri, vreme, sport, harti, servicii publice si guvernamentale, site-uri de entertainment si servicii de travel.
Oferte adaptate pe interesele utilizatorilor – retinerea parolelor, preferintele de limba ( Ex: afisarea rezultatelor cautarilor in limba Romana).
Retinerea filtrelor de protectie a copiilor privind continutul pe Internet (optiuni family mode, functii de safe search)
Limitarea frecventei de difuzare a reclamelor – limitarea numarului de afisari a unei reclame pentru un anumit utilizator pe un site.
Furnizarea de publicitate mai relevanta pentru utilizator.
Masurarea, optimizare si caracteristicile de analytics – cum ar fi confirmarea unui anumit nivel de trafic pe un website, ce tip de continut este vizualizat si modul cum un utilizator ajunge pe un website (ex prin motoare de cautare, direct, din alte website-uri etc). Website-urile deruleaza aceste analize a utilizarii lor pentru a imbunatati site-urile in beneficiul userilor.
Securitate si probleme legate de confidentialitate
Cookieurile NU sunt virusi! Ele folosesc formate tip plain text. Nu sunt alcatuite din bucati de cod asa ca nu pot fi executate nici nu pot auto-rula. In consecinta, nu se pot duplica sau replica pe alte retele pentru a se rula sau replica din nou. Deoarece nu pot indeplini aceste functii, nu pot fi considerate virusi.

Cookie-urile pot fi totusi folosite pentru scopuri negative. Deoarece stocheaza informatii despre preferintele si istoricul de navigare al utilizatorilor, atat pe un anume site cat si pe mai multe alte siteuri, cookieurile pot fi folosite ca o forma de Spyware. Multe produse anti-spyware sunt constiente de acest fapt si in mod constant marcheaza cookie-urile pentru a fi sterse in cadrul procedurilor de stergere/scanare anti-virus/anti-spyware.

In general browserele au integrate setari de confidentialitate care furnizeaza diferite nivele de acceptare a cookieurilor, perioada de valabilitate si stergere automata dupa ce utilizatorul a vizitat un anumit site.

Alte aspecte de securitate legate de cookie-uri
Deoarece protectia identitatii este foarte valoroasa si reprezinta dreptul fiecarui utilizator de internet, este indicat sa se stie ce eventuale probleme pot crea cookieurile. Pentru ca prin intermediul lor se transmit in mod constant in ambele sensuri informatii intre browser si website, daca un atacator sau persoana neautorizata intervine in parcursul de transmitere a datelor, informatiile continute de cookie pot fi interceptate. Desi foarte rar, acest lucru se poate intampla daca browserul se conecteaza la server folosind o retea necriptata (ex: o retea WiFi nesecurizata).

Alte atacuri bazate pe cookie implica setari gresite ale cookieurilor pe servere. Daca un website nu solicita browserului sa foloseasca doar canale criptate, atacatorii pot folosi aceasta vulnerabilitate pentru a pacali browserele in a trimite informatii prin intermediul canalelor nesecurizate. Atacatorii utilizeaza apoi informatiile in scopuri de a accesa neautorizat anumite site-uri. Este foarte important sa fiti atenti in alegerea metodei celei mai potrivite de protectie a informatiilor personale.

Sfaturi pentru o navigare sigura si responsabila, bazata pe cookies.
Datorita flexibilitatii lor si a faptului ca majoritatea dintre cele mai vizitate site-uri si cele mai mari folosesc cookieuri, acestea sunt aproape inevitabile. Dezactivarea cookie-urilor nu va permite accesul utilizatorului pe site-urile cele mai raspandite si utilizate printre care Youtube, Gmail, Yahoo si altele. Iata cateva sfaturi care va pot asigura ca nevigati fara griji insa cu ajutorul cookieurilor:

Particularizati-va setarile browserului in ceea ce priveste cookie-urile pentru a reflecta un nivel confortabil pentru voi al securitatii utilizarii cookie-urilor
Daca nu va deranjeaza cookie-urile si sunteti singura persoana care utilizaeaza computerul, puteti seta termene lunigi de expirare pentru stocarea istoricului de navigare si al datelor personale de acces.
Daca impartiti accesul la calculator, puteti lua in considerare setarea browserului pentru a sterge datele individuale de navigare de fiecare data cand inchideti browserul. Aceasta este o varianta de a accesa site-urile care plaseaza cookieuri si de a sterge orice informatie de vizitare la inchiderea sesiunii navigare.
Instalati-va si updatati-va constant aplicatii antispyware.
Multe dintre aplicatiile de detectare si prevenire a spyware-ului includ detectarea atacurilor pe site-uri. Astfel, impiedica browserul de la a accesa website-uri care ar putea sa exploateze vulnerabilitatile browserului sau sa descarce software periculos. Asigurati-va ca aveti browserul mereu updatat. Multe dintre atacurile bazate pe cookies se realizeaza exploatand punctele slabe ale versiunilor vechi ale browserelor.

Cookie-urile sunt pretutindeni si nu pot fi evitate daca doriti sa va bucurati de acces pe cele mai bune si cele mai mari site-uri de pe Internet – locale sau internationale. Cu o intelegere clara a modului lor de operare si a beneficiilor pe care le aduc, puteti lua masurile necesare de securitate astel incat sa puteti naviga cu incredere pe internet.

Cum pot opri cookie-urile?
Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite site-uri impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. De asemenea, refuzul de a accepta cookie-uri nu inseamna ca nu veti mai primi/vedea publicitate online.

Este posibila setarea din browser pentru ca aceste cookie-uri sa nu mai fie acceptate sau poti seta browserul sa accepte cookie-uri de la un site anume. Dar, de exemplu, daca nu esti inregistat folosind cookie-urile, nu vei putea lasa comentarii.

Toate browserele moderne ofera posibilitatea de a schimba setarile cookie-urilor. Aceste setari se gasesc de regula in “optiuni” sau in meniul de “preferinte” al browserului tau.

Pentru a intelege aceste setari, urmatoarele linkuri pot fi folositoare, altfel puteti folosi optiunea “ajutor” a browserului pentru mai multe detalii.

Cookie settings in Internet Explorer
Cookie settings in Firefox
Cookie settings in Chrome
Cookie settings in Safari
Setari Cookie in Opera
Pentru setarile cookie-urilor generate de terti, puteti consulta si site-ul:
https://www.youronlinechoices.com/ro/