Cum despărțim în silabe

Despărțirea în silabe

Astăzi vorbim despre despărțirea în silabe. Aceste reguli ne vor ajuta mai ales în scriere, deoarece există multe confuzii în ceea ce privește această despărțire și trebuie să ne asigurăm că o facem cât mai corect cu putință.

► De ce avem nevoie de despărțirea în silabe

Scopul silabisirii ortografice se referă mai mult la scriere, la limba scrisă, și constă în faptul de a-i da unui text o formă estetică și să fie ușor de citit. De exemplu, cuvintele lungi care nu încap la sfârșitul unui rând generează prin trecerea lor în întregime pe rândul următor fie spații goale mari, fie rânduri prea scurte. O soluție poate fi înlocuirea cuvântului, dar dacă nu găsești un sinonim potrivit soluția pe care o vei adopta constă în tăierea convenabilă a cuvântului la limitele dintre silabe și, prin folosirea unei cratime care indică acest lucru, trecerea restului de silabe pe rândul următor.

► Ce este silaba?

În fonetică, silaba (gr. συλλαβή syllabḗ „ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitară.

Silabisirea

► Două vocale alăturate se despart

Vocalele pot fi:

♠ identice: ști-ință, onomatope-e, alco-ol, ambigu-u etc.

♠ diferite: bacala-ureat, cro-itor, behă-it etc.

♠ o vocală și altă vocală care face parte dintr-un diftong descendent: feme-ii, gre-oi etc.

‼ Când sunt prezente combinații de două vocale care au valoarea unui singur sunet, acestea nu se despart: splee-nul, lie-duri, cou-lumb.

► Un diftong și un triftong se despart de vocală sau de diftongul precedent

♠ după o vocală propriu-zisă (e, i, o, u fac parte dintr-un diftong ascendent): agre-ează, tămâ-ia, gă-oace, ro-ua, dubi-oasă etc.

♠ după o vocală propriu-zisă (e, i, o, u fac parte dintr-un triftong): le-oaică, cre-ioane, vo-iau etc.

♠ după un diftong ascendent (e, i, o, u fac parte dintr-un diftong): ploa-ie, stea-ua.

► O consoană între vocale trece la secvența următoare

♠ o consoană între litere-vocale: ie-se, soa-re, ta-vă, ma-mă, ta-tă, ba-bă, roa-bă etc.

♠ cazul ch, gh: ure-che, le-ghe, li-ghioană, nea-chitat etc.

♠ cazul qu: se-quioa.

‼ O consoană urmată de „i șoptit” nu se desparte de vocala precedentă: ari, cobori, flori, ochi, pomi etc.

► Două consoane între vocale se despart

♠ două consoane identice, notând același sunet: în-nora, wat-tul, kib-butz etc.

♠ două consoane diferite: frec-vență, os-cior, ex-cursie, lun-git etc.

♠ litera-vocală dinaintea consoanei notează o semivocală (element al unui diftong descendent): trais-tă;

♠ după cea de-a doua consoană urmează o semivocală (element al unui diftong): dor-mea;

♠ succesiunile de două sunete consoane dintre care prima este notată cu două sunete: business-man, watt-metru etc.

‼ excepții

Succesiunile de consoane care au ca al doilea element l sau r și ca prim element b, c, d, f, g, h, p , t, v

• dam-bla (bl)
• neo-brăzat (br)
• bu-cle (cl)
• ma-crou (cr)
• ma-dlene (dl)
• ca-dru (dr)
• a-flat (fl)
• ci-fru (fr)
• ți-glă (gl)
• ti-gru (gr)
• du-hliu (hl)
• ne-hrănit (hr)
• am-plu (pl)
• cu-pru (pr)
• a-tlet (tl)
• a-tras (tr)

► Trei consoane între vocale se despart după prima consoană

♠ succesiuni de trei consoane: lin-gvist, con-tra, cin-ste, vâr-stă etc.

♠ litera-vocală dinaintea consoanei notează o semivocală: mais-tru.

♠ consoanele urmate de ch, gh (+e, i): în-chega, în-chide, în-ghițitură etc.

♠ succesiunile de trei litere-consoane din împrumuturi/cuvinte străine unde ch, gh notează un singur sunet: af-ghan;

♠ cuvinte în care prima consoană e urmată de „i șoptit”: câteși-trei;

♠ succesiuni de trei litere-consoană care se comportă ca o singură consoană: ke-tchup;

‼ excepții

Uneori, într-o succesiune de trei consoane, despărțirea se face după primele două consoane:

• sculp-tură (lp-t)
• simp-tom (mp-t)
• promp-ți (mp-ț)
• sfinc-șii (nc-ș)
• punc-tare (nc-t)
• func-ție (nc-ț)
• sand-vici (nd-v)
• antarc-tici (rc-t)
• jert-fă (rt-f)
• ist-muri (st-m)

► Patru consoane între vocale se despart după prima consoană

♠ succesiuni de patru consoane: con-structor, în-zdrăveni etc.

‼ excepții

♠ despărțirea se face două a doua consoană: gang-ster, tung-sten etc.

♠ formații cu elementul de compunere „port”: port-drapel, port-stindard;

♠ derivate cu prefixe: post-școlar, trans-planta;

♠ succesiuni de patru consoane în care nicio segmentare fonetică nu se susține: vârst-nic, dejurst-vă;

► Cinci consoane între vocale se despart după a doua consoană:

exemplu: opt-sprezece;

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.