De ce ne este frică să vorbim în public?

De ce ne este frică să vorbim în public?

Comunicarea clară a ideilor și prezentarea lor în fața unei audiențe este o componentă esențială a succesului în mai multe domenii ale vieții. A fi un bun vorbitor te poate ajuta să avansezi în carieră, să-ți dezvolți afacerea și să creezi colaborări puternice. Te poate ajuta să-ți împărtășești ideile și să faci oamenii să se preocupe având în vedere problemele care îi afectează în mod direct. Pentru a face toate aceste lucruri trebuie experiență, timp petrecut în fața unui public și idei. Și uneori, singurul lucru care stă între tine și publicul tău este frica.

 

Glossophobia – teama de a vorbi în public – apare atunci când faci sau ești pe punctul de a face o prezentare orală sau de a ține un discurs în fața altor persoane. Teama de a vorbi în public este frecventă, dar nu este cea mai mare frică a oamenilor; există multe alte lucruri de care oamenii sunt într-adevăr speriați. Cu toate acestea, teama de a vorbi în public este foarte comună: aproximativ 25% dintre oameni raportează că o experimentează.

 

Chiar dacă unii oameni se confruntă cu o formă mai gravă de glossophobia, epuizantă, chiar și o formă ușoară poate avea efecte devastatoare. Teama de a vorbi în public te va împiedica să-ți asumi riscuri, să-ți împărtășești ideile, să poți vorbi despre munca ta și să prezinți soluții la probleme care afectează mulți oameni și, ca rezultat, te poate afecta atât personal, cât și profesional și de asemenea, va afecta și impactul pe care îl va avea discursul tău. În același timp, orice experiență negativă de a vorbi în public cu siguranță te va face mai puțin dornic să repeți experiența – teama te învață să te protejezi de situații riscante.

 

De ce ne este frică să vorbim în public?

 

Teama de a vorbi în public nu este atât de mult legată de calitatea discursului, ci de modul în care vorbitorul simte, gândește sau acționează atunci când se confruntă cu vorbitul în public. Există multe motive pentru care oamenii se tem atunci când trebuie să vorbească în public. Teoriile care explorează frica de a vorbi în public au identificat patru factori:

 

 

❶ Factorul fiziologic

Frica și anxietatea implică excitarea sistemului nervos autonom ca răspuns la un stimul potențial amenințător. Când ne confruntăm cu o amenințare, corpul nostru se pregătește de „luptă”. Această excitare conduce la frică și interferează cu capacitatea noastră de a fi relaxați, confortabili în fața unui public.

Unii cercetători sugerează că există persoane care, în general, se confruntă cu anxietate mai mare în situații diferite și, prin urmare, sunt mai predispuse să nu se simtă relaxate în ceea ce privește vorbitul în public. Persoanele care sunt predispuse la senzație de anxietate consideră că este mai dificil să-și stăpânească anxietatea și să-și învingă teama de a vorbi în public și vor opta să o evite. Mai mult, unii oameni experimentează ceea ce cercetătorii numesc sensibilitate la anxietate sau teama de frică. Sensibilitatea la anxietate înseamnă că, pe lângă îngrijorarea cu privire la vorbitul în public, oamenii sunt îngrijorați de anxietatea lor cu privire la vorbit și la modul în care anxietatea lor le va afecta capacitatea de a-și îndeplini sarcinile în situații de comunicare dificile. Deci, împreună cu îngrijorarea cu privire la faptul dacă își vor atinge obiectivele cu discursul lor, oamenii cu senzație de anxietate ridicată se tem de faptul că nu vor putea fi capabili de a ține un discurs până la final.

 

❷ Factorul mental – gândurile

 

Un alt factor implică convingerile oamenilor despre vorbitul în public și despre ei înșiși ca vorbitori. Frica apare adesea când oamenii supraestimează mizele comunicării ideilor lor în fața altora, vizionând evenimentul de vorbire ca o potențială amenințare pentru credibilitatea, imaginea și șansa lor de a ajunge la public. Opiniile negative despre sine ca vorbitor (nu sunt pregătit să vorbesc în fața oamenilor, eu nu sunt un bun vorbitor, sunt plictisitor etc.) pot, de asemenea, să crească anxietatea și să sporească teama de a vorbi în public. Unii văd vorbitul în public ca ceva care necesită abilități speciale și văd publicul ca niște judecători care evaluează cât de bun este sau nu, iar alții pun accentul pe exprimarea ideilor, prezentarea informațiilor sau povestirea. Pentru persoanele cu această orientare, obiectivul este de a ajunge la publicul lor asemenea conversațiilor de zi cu zi: accentul se va pune doar pe schimbul de idei și informații.

 

❸ Situațiile

Deși există persoane care, prin natura lor, tind să fie mai anxioase sau oameni care nu cred că sunt buni la vorbitul în public, există anumite situații care ar putea să ne facă mult mai anxioși atunci când ne prezentăm în fața unui public:

 

↘ Lipsa de experiență: experiența construiește încredere. Când nu ai multe ore petrecute pe scenă, ești mai predispus să experimentezi teama de a vorbi în public;

 

↘ Evaluare: atunci când există o componentă de evaluare reală sau imaginară a situației, frica este mai puternică;

 

↘ Diferența de statut: dacă eșți pe punctul de a vorbi în fața unor persoane cu un statut mai înalt (de exemplu, persoanele aflate la locul de muncă în poziții superioare sau grupuri de profesioniști), poți simți o „doză” mai mare de frică;

 

↘ Idei noi: dacă împărtășești idei pe care nu le-ai transmis încă publicului, este posibil să-ți fie frică având în vedere modul în care oamenii le vor primi. Când discursul implică prezentarea unui lucru nou, s-ar putea să te simți mai inconfortabil în a-ți declara poziția, a răspunde unor întrebări din partea publicului sau a te ocupa de acei membri ai publicului care încearcă să găsească nod în papură;

 

↘ Publicul nou: este posibil să ai deja o experiență de a vorbi în public și să te prezinți în fața unui public cunoscut. Poți, de exemplu, să fii obișnuit să vorbești în fața profesioniștilor din zona ta de lucru. Cu toate acestea, se poate instala frica atunci cand publicul țintă se schimbă. Dacă stai în fața unui public care este foarte diferit față de cel obișnuit, încrederea ta poate fi puțin tulburată.

 

❹ Abilități

În cele din urmă, un alt factor care contribuie la teama de a vorbi în public este modul în care te pricepi când vine vorba despre acest domeniu. În timp ce mulți oameni se consideră a fi vorbitori naturali, există întotdeauna loc de mai bine, ceva de îmbunătățit. Oamenii care lucrează la abilitățile lor, în loc să se bazeze pe talentul natural, sunt vorbitorii care se deosebesc cel mai mult. Există multe abordări diferite pentru îmbunătățirea acestui set de competențe și abilități. Îmbunătățirea lor conduce la sporirea încrederii, care este un antidot eficient față de teamă.

De asemenea, pentru a avea un discurs pe măsură, pentru a ține o prezentare de succes trebuie să ai o dicție impecabilă. Și acest lucru necesită muncă, timp, ascultare, efort. Și o dicție bună te ajută să-ți îmbunătătești atât vocea, cât și încrederea în timp. Și o dicție bună impune respect.

 

COMANDĂ ACUM MANUALUL DE DICȚIE „ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI”

 

Multe beneficii ale schimbului de informații și idei în public depășesc cu siguranță nevoia de a ne proteja față de „oroarea” de a vorbi în fața altora. Experimentează, ascultă-te, muncește, exersează. Și riscă! Cu timpul, vei ajunge să te simți în largul tău pe o scenă, în fața unui public.

 

Potrivit unui sondaj de opinie, 41% dintre persoane declară vorbitul în fața unei audiențe ca frica lor cea mai mare. Uitați de spații mici, întuneric, și paianjeni – să vorbești în picioare în fața unei mulțimi este mult mai terifiant pentru majoritatea oamenilor.

La cursul de public speaking înveți cum să îți controlezi această teamă și cum să te simți confortabil atunci când ești pus în situația de a vorbi în public.

Carmen Ivanov (Radio Gold FM) și Mihai Crăciun (Radio Gold FM) îți arată calea către arta vorbirii în public.

Cursul este unul intensiv și este compus din 75% practică și 25% teorie, durează două zile a câte 6 ore pe zi și costă 150 de euro.

Vino la curs!


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *