Curiozități lingvistice: scrierea cu doi s pentru a evita confuziile

🔤 O veche broșură a Academiei Române (înainte de 1980) recomanda scrierea cu doi s pentru a nu se face confuzii între cuvinte. Se recomanda să se scrie „cassă de bani”, „massă de manevră”, „rassa alpină” pentru a nu se confunda cu „casa de locuit”, „masa de joc” etc.

🔤 Publicul de la vremea aceea a primit cu căldură recomandarea, nu atât pentru că ar fi fost convins de nevoia de a evita pretinsele confuzii, cât pentru mulțumirea de a putea să-și exhibe cunoștințele, scriind cu doi s ca în franțuzește. De fapt, confuzia este imposibilă. Cuvintele citate nu se întrebuințează niciodată în așa fel încât contextul (adică celelalte cuvinte din frază) să nu fie suficient ca să putem înțelege despre ce se vorbește. Cea mai bună dovadă că nu există confuzie e faptul că în vorbire cei doi s nu apar și totuși nimeni nu face confuzie între „casa de bani” și „casa de locuit”.

🔤 De altfel, cuvintele mai sus menționate nu sunt singurele care au omonime în limba română. Cuvântul „mai” are 4 înțelesuri deosebite:

• ca adverb, e mai mult sau mai puțin egal cu „încă”;

• ca substantiv înseamnă „ciocan de lemn”

• în Moldova înseamnă „ficat”;

• luna mai

S-a încurcat oare vreodată cineva în aceste sensuri?

🔤 Într-un singur caz omonimia poate fi jenantă și poate da loc la confuzii: atunci când cuvintele omonime sunt întrebuințate în aceeași frază și desemnează noțiuni care sunt folosite la aceeași acțiune. De exemplu, dacă „furculița” și „cuțitul” ar avea același nume s-ar produce încurcături. Dar în cazul acesta diferențierea ortografiei n-ar servi la nimic în lume, pentru că adevărata jenă ar fi în vorbire, nu în scriere.

🔤 Cine a scris și a cerut să se scrie cassă a făcut-o din snobism. Mulți au scris în acea perioadă cassetă, cassier, massiv, rassist etc., deși chiar dacă erau scrise cu un singur s nu exista nicio confuzie. Scrierea cu doi s nu servește decât să complice ortografia. Mulți oameni știau că trebuie să scrie cu doi s, dar n-aveau destul de precis în minte distincția ce trebuia făcută.  (Al. Graur – Puțină Gramatică)

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.