Cum suntem judecați după voce la întâlniri și la locul de muncă

Vocea ta exercită o influență inconștientă asupra modului în care alții te judecă.

Oamenii petrec mult timp vorbind și gândindu-se la modul în care arată cei de sex opus, dar petrec foarte puțin timp acordând atenție modului în care sună. Pentru subconștientul noastru, vocea este foarte importantă. Creierul este în continuă dezvoltare și vocea pare să joace un rol important.

De exemplu, femeile nu se pot hotărî  dacă preferă bărbații bruneți cu barbă, pe cei blonzi fără barbă sau bărbații cu orice aspect care stau pe scaunul șoferului unui Lamborghini – dar când li se cere să evalueze bărbații doar în funcție de voce, fără a-i vedea, femeile în mod miraculos tind să fie de acord: bărbații cu voci mai profunde sunt mai atractivi. Întrebate dacă ar putea să ghicească caracteristicile fizice ale bărbaților ale căror voci le-au auzit în experiment, femeile au evaluat vocile joase ca fiind ale unor bărbați înalți, musculoși – trăsături considerate de obicei sexy. În ceea ce privește bărbații, un grup de oameni de știință au descoperit recent că ei își ajustează în mod inconștient tonalitatea vocii lor în funcție de poziția pe care o ocupă și mai ales când vorbim de un competitor, un posibil „rival”. În acest experiment, care a implicat câteva sute de bărbați cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, fiecare bărbat a fost informat că va concura cu un alt bărbat ieșind fiecare la un prânz cu o femeie atractivă.

Fiecare concurent a comunicat cu femeia printr-o transmisie video, dar când a comunicat cu celălalt bărbat (rivalul), el putea doar să-l audă, nu să-l și vadă. În realitate, femeile erau informate înainte și urmau un anumit scenariu. Fiecare bărbat a fost rugat să discute atât cu femeia, cât și cu „oponentul” său, pe baza unui chestionar. Apoi, după ce fiecare bărbat și-a evidențiat abilitățile, trăsăturile cele mai frumoase, punctele forte și ce anume crede că-l face special, sesiunea a fost încheiată.

Cercetătorii au analizat apoi înregistrarea vocii concurenților de sex masculin și au analizat răspunsurile fiecăruia la chestionar. O problemă a chestionarelor examinate a fost evaluarea/estimarea celorlalți concurenți cu privire la nivelul de dominare fizică. Și au descoperit că atunci când participanții credeau că sunt dominanți fizic în comparație cu competitorul lor – mai puternic și mai agresiv – au coborât tonalitatea vocii lor și când au crezut că sunt mai puțin dominanți, au ridicat vocea, toți făcând acest lucru în mod inconștient.

Din punct de vedere al evoluției, ceea ce este interesant în legătură cu toate acestea este faptul că atracția unei femei față de bărbații cu voci joase este mai pronunțată atunci când se află în faza fertilă a ciclului ei ovulator. În consecință, atât femeile, cât și bărbații sunt atrași în special de vocile celorlalți în timpul perioadei fertile a femeii. Concluzia evidentă este că vocile noastre funcționează ca reclame subliminale pentru sexualitatea noastră. În timpul fazei fertile a femeii, aceste anunțuri se aprind luminos în ambele părți, tentându-ne să facem click pe butonul „cumpărați”.

Și la locul de muncă, calitatea vocii tale poate fi un factor decisiv pentru succesul tău. Pitchul, timbrul, volumul, ritmul, tonul și chiar modul în care modulezi tonalitatea și intensitatea sunt factori extrem de influenți în cât de convingător ești și cum te vor judeca cei din jur.

Într-un experiment, oamenii de știință au înregistrat câteva zeci de vorbitori care răspundeau la aceleași două întrebări: „care este opinia ta despre admiterile la facultate pentru grupurile minoritare?” și „ce ai face dacă ai câștiga brusc sau ai moșteni o mare sumă de bani?”. Apoi au creat patru versiuni suplimentare ale fiecărui răspuns prin ridicarea și reducerea electronică a tonului difuzoarelor cu 20% și prin accelerarea sau încetinirea ritmului de vorbire cu 30%. Discursul rezultat încă suna natural, iar proprietățile sale acustice au rămas în limitele normale. Dar modificările acestea afectează percepțiile ascultătorilor?

Cercetătorii au recrutat zeci de voluntari pentru a evalua înregistrările. Ei au auzit și au evaluat fiecare o singură versiune a vocii fiecărui vorbitor, aleasă în mod aleatoriu dintre înregistrările originale și cele modificate. Întrucât conținutul răspunsurilor vorbitorilor nu a variat între diferitele versiuni, dar calitățile vocale ale lor da, diferențele în evaluările ascultătorilor ar fi datorate influenței calităților vocale și nu a conținutului discursului. Rezultatul: difuzoarele cu voci mai înalte au fost considerate mai puțin adevărate, mai puțin emfatice, mai puțin puternice și mai nervoase decât vorbitorii cu voci mai joase. De asemenea, cei care vorbeau încet au fost considerați mai puțin adevărați, mai puțin convingători față de cei care vorbeau mai repede. Și dacă doi vorbitori pronunță exact aceleași cuvinte, și unul dintre ei vorbește puțin mai repede, mai tare, cu unele pauze și cu o variație mai mare a volumului, acel vorbitor va fi considerat mai energic, mai informat și mai inteligent.

Discursul expresiv, cu anumite modulații în voce și anumite de pauze vizibile, sporește credibilitatea. Alte studii arată că, la fel cum oamenii semnalează emoțiile prin expresia feței, acest lucru se întâmplă și prin voce.

Vino la cursul de voice-over pentru a învăța cum să-ți folosești vocea.

Fii tu vocea reclamelor radio-TV! Carmen Ivanov (Radio Gold FM) și Alex Tuhuț (Radio Kiss FM) te introduc în lumea voice-acting-ului. Dacă ai voce, ți-o modelăm și o vom face numai bună de livrat, dacă nu ai, sau crezi tu că nu ai, o vom desface în mii de bucăți și o vom asambla pentru vocea perfectă de reclame radio și TV. Cursul este unul intensiv și este compus din 75% practică și 25% teorie, durează două zile a câte 6 ore pe zi.

Următorul curs se desfășoară în weekend-ul 06-07 octombrie 2018, la Hotel Sarroglia București, durează 12 ore și costă 150 de euro

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.