Cifrele romane: dificile sau demodate?

Cifrele romane: dificile sau demodate?
Facebooktwitterlinkedinmail

Numeralul…ce ne-am face fără el? Îți poți imagina cum ar arăta viața fără numerale? Nu am putea să numărăm, nu am putea să spunem câți ani avem, timpul ar deveni ceva ambiguu etc. Cel puțin o dată pe zi rostim un numeral. Așadar, de ce trebuie să renunțăm la unele dintre ele? Sunt atât de dificile sau sunt demodate?

În ultima perioadă se vorbește despre decizia șocantă a Muzeului Carnavalet din Paris de a înlocui cifrele romane cu cifre arabe. De ce se întâmplă acest lucru? Ei spun că această modificare are scopul de a-i ajuta pe vizitatori să înţeleagă mai uşor exponatele și piesele de artă.

Așadar, „Louis XIV” va deveni „Louis 14”, cum spune și prima pagină a ziarului italian „Il Messaggero”, principalul ziar local din capitala italiană.

Acum câțiva ani și Muzeul Luvru a renunțat la cifrele romane. Vorbim despre un muzeu cu o istorie în spate. Reprezentanții au dat și ei vina pe public: mulţi dintre ei fiind străini, nu cunosc cifrele romane.

Massimo Gramellini, scriitor şi director adjunct la Corriera della Sera spune că:

„Această poveste cu cifrele romane reprezintă sinteza perfectă a catastrofei culturale în curs: mai întâi nu mai predăm anumite lucruri, apoi le eliminăm pentru ca cei care nu le cunosc să nu se simtă stânjeniţi” și tot el reamintește că „obstacolele servesc învăţării de a sări peste ele”.

Și profesorul de istorie romană, Giusto Traina, declară că:

„Adevărata problemă nu este publicul. Nu, adevărata problemă sunt cei care decid, politicienii, conducătorii locali, cei care într-un anumit fel gândesc că <<nu mâncăm dacă ne bazăm pe cultură>>”.

Așadar, ce este de făcut? În orice caz, publicul trebuie educat. Și nu vorbim doar despre publicul muzeelor de artă. Orice public trebuie educat, mai ales când vorbim despre cultură. De mici copii învățăm să vorbim, să pronunțăm, să citim ceasul și, ușor-ușor, la maturitate putem să „deslușim” două cifre romane. 

Dacă vorbim despre lucruri complicate, se poate gândi o strategie pentru o simplificare ulterioară a acestora, dar dacă vorbim despre lucruri de genul acesta ar trebui să nu mai căutăm scuze și să îndemnăm publicul să învețe, să se documenteze, să aprecieze, să se dezvolte.

Facebooktwitterlinkedinmail

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *