Ce se întâmplă în creier în timp ce vorbim și când înțelegem ce se vorbește

Ce se întâmplă în creier în timp ce vorbim și când înțelegem ce se vorbește

🗣 Imaginile verbale: mit sau realitate?

La această întrebare este astăzi încă foarte greu de răspuns. Știm cu precizie că distrugerea unor anumite părți din scoarța cerebrală, cu precădere a celor din emisfera stângă, duce la tulburări de vorbire. Dar întrebarea este următoarea: care sunt procesele fiziologice care iau naștere în aceste zone sau în întreg creierul în timpul vorbirii articulate sau scrise sau în timpul înțelegerii vorbirii articulate sau scrise?

În această privință există mai multe teorii, supoziții, decât cunoștințe precise. Astfel, unii au crezut că pot explica aceasta prin faptul că în creier se depun oarecum așa-numite „imagini verbale”, adică urme durabile lăsate în substanța cerebrală de cuvântul auzit (imagine verbală auditivă), de cuvântul scris (imagine verbală scrisă), de cuvântul pe care învățăm să-l articulăm (imagine verbală motorie sau imagine motorie a cuvântului articulat). Fiecare din aceste imagini s-ar localiza într-un anumit centru și vorbirea ar lua naștere prin legătura ce se stabilește între acești „centri ai vorbirii”.

Ar fi vorba deci de un fel de proces de înmagazinare, cuvântul auzit înmagazinându-se într-un loc, cel scris în altul și așa mai departe. Evocarea lor la nevoie, atunci când vrem să scriem, să vorbim, să citim etc. s-ar face de către un organ cerebral superior foarte complicat, acesta la rândul lui nelocalizat (sau nelocalizabil) și cuprinzând creierul în întregime, organ care ar fi un centru ipotetic „de concepere”. 

 

🗣 Teoria „imaginilor verbale”

Această teorie a fost mult combătută și nu mai este azi în genere admisă. Noțiunea aceasta de „imagine verbală” s-a dovedit a fi „o fațadă îndărătul căreia nu se întâmplă nimic”. Așa-zisele „imagini verbale” nu sunt niște clișee statice, nu sunt date o dată pentru totdeauna, fixe, nu sunt opriri definitive. Pentru a înțelege mecanismul psihologic al acestor așa-zise „imagini” trebuie să studiem fenomenele de memorie, de atenție, de asociere de idei, care stau la baza elementelor vorbirii.

În această privință este de reținut faptul că bolnavii care au tulburări de vorbire din cauza unei leziuni a creierului au tulburată numai memoria pentru cuvinte, nu și pentru alte lucruri, de pildă pentru felul de utilizare a obiectelor și instrumentelor uzuale, ceea ce face ca ei să nu aibă tulburări grosolane în comportament. Este deci vorba de o tulburare de memorie numai pentru cuvântul scris sau vorbit, o tulburare de memorie specializată. Vom reveni mai jos asupra acestui lucru.

Unii psihologi susțin că noi nu gândim cu „imagini”, ci cu un fel de reprezentări abstracte ale acestora. După ei, „imaginea” e secundară procesului de gândire, evocarea imaginii făcându-se printr-un efort intelectual. Înainte de a trece la formularea unei fraze avem ideea generală a acesteia în minte; e ceea ce s-a numit „limbajul interior”, și apoi trecem de la această idee generală la formularea concretă a cuvântului.

 

🗣 Ce este și ce nu este vorbirea

Vorbirea nu este consecința invocării succesive în mintea noastră a „imaginii” unor cuvinte. Vorbirea nu e o înșiruire de „imagini”. În cursul vorbirii, noi nu evocăm mereu imaginea altui cuvânt. În formarea cuvintelor și a vorbirii intervine un reflex condiționat când fiecare fonem devine, în cursul formării cuvântului, un excitant pentru fonemul următor, iar fiecare cuvânt – un excitant pentru cuvântul următor în cursul formării frazei. Fraza se formează în cursul gândirii, iar înainte de a trece la formularea ei verbală ea trece printr-o fază preliminară, care a fost numită faza de prevorbire (preverbitum, în latinește). În această fază sunt deja puse primele jaloane ale frazei, deși ea nu este încă formulată pe deplin și corect.

Astăzi se admite din ce în ce mai mult că vorbirea și limbajul sunt o funcție a întregului creier și nu a unor zone localizate în care s-ar depune, s-ar înmagazina imagini verbale. E adevărat că o leziune a anumitor zone din creier dă tulburări de limbaj, dar aceasta nu presupune că aici e localizată în exclusivitate funcția limbajului.

Localizarea leziunii care tulbură limbajul și localizarea limbajului sunt două lucruri diferite. Limbajul e o funcție a întregului creier, dar leziunea unei anumite zone duce la tulburarea întregii funcții prin faptul că aici, în aceste zone din scoarța cerebrală, există o importantă încrucișare de căi care leagă între ele multiple zone ale creierului care intervin în limbaj. Este ca și cum într-un important nod de cale ferată s-ar produce o întrerupere a circulației care tulbură mersul trenurilor pe un foarte întins teritoriu.

Vorbirea nu e o simplă înșirare de cuvinte, ci se compune din cuvinte legate unele de altele într-un mod anumit, în propoziții. Propoziția nu e rezultatul adunării pur și simplu a semnificației mai multor cuvinte, ci reprezintă o nouă semnificație care ia naștere din relația dintre cuvinte.  Vorbirea nu poate fi redusă la o asociere mecanică a unor imagini. Vorbirea și gândirea sunt foarte strâns împletite și în cursul formulării verbale a unei idei. Unii cercetători au distins mai multe etape în formularea ideii:

prima fiind cea a atitudinii mintale, a conceptului în care gândirea e încă neprecisă, vagă, neclarificată;

a doua în care începe o diferențiere a ideii pe care vrem să o exprimăm de la acest fond vag conceptual, dar în care ea nu este încă legată de o expresie verbală;

a treia etapă se caracterizează prin turnarea ideii într-o schemă verbală, într-o schemă propozițională;

a patra etapă în care se procedează la alegerea cuvintelor pentru formularea verbală a propoziției concepute.

Plecând de la constatarea că un cuvânt este un simbol pentru obiectul pe care vrea să-l numească, s-a spus că una dintre funcțiile esențiale ale limbajului este tocmai această formulare simbolică.

 

🗣 Cercetările marelui fiziolog Ivan Petrovici Pavlov

Pentru înțelegerea acestei funcții, cercetările marelui fiziolog Ivan Petrovici Pavlov (1863 – 1936) sunt deosebit de importante. Savantul definește vorbirea ca un al doilea sistem de semnalizare, specific omului. Animalul nu are decât primul sistem de semnalizare, constituit pe baza reflexelor condiționate. Astfel, dacă i se arată unui câine un cerc ori de câte ori i se dă de mâncare într-un anumit loc din cameră, după un anumit număr de astfel de asocieri, apariția cercului va dezlănțui imediat la câine întregul ansamblu de mișcări, el va căuta mâncarea, se va duce spre locul din cameră unde în mod obișnuit găsea mâncarea. Cercul a devenit deci un semnal al mâncării. Totalitatea semnalelor directe, nemijlocite ale realității: sunet, miros, culoare etc. formează primul sistem de semnalizare. Acest sistem este comun atât omului, cat și animalelor. La om însă se dezvoltă un al doilea sistem de semnalizare al cărui excitant e constituit din cuvânt. Cuvântul are o valoare semnalizatoare foarte largă, el fiind un semnalizator al unor lucruri, al unor situații foarte complexe din mediul înconjurător.

Pavlov a arătat că la om cuvântul sintetizează un mare număr de semnale și prin aceasta e un semnal al semnalelor, adică al unui ansamblu mai mult sau mai puțin mare de semnale. La om, cuvântul „copac” este un semnal verbal pentru o categorie foarte mare de lucruri din lumea înconjurătoare, e un semnal pentru toate felurile de copaci pe care-i cunoaște omul, cu toate caracteristicile de culoare, formă etc.

La animal nu putem vorbi decât de semnale, de semnalizări imediate, concrete, de excitanți relativ simpli (lumină, sunet etc.) care semnalizează apariția unor acte sau situații relativ simple. Odată cu apariția la om a cuvântului, a celui de-al doilea sistem de semnalizare, intervine însă și funcția simbolică a acestuia, ceea ce constituie o treaptă mai înaltă a semnalizării. Funcțiile de semnalizare devin la om mult mai complicate datorită apariției celui de-al doilea sistem de semnalizare; cuvintele desemnează nu numai obiecte izolate, anumite calități, acțiuni, ci și trăsături caracteristice pentru grupe mai mult sau mai puțin omogene de obiecte și fenomene.

Pentru Pavlov semnalele de gradul întâi sunt senzațiile, impresiile, reprezentările despre lucrurile din lumea înconjurătoare. Semnalul de gradul doi este cuvântul, rostit, auzit sau văzut (scris). El se numește de gradul doi pentru că se substituie unui grup de semnale de gradul întâi. Trebuie însă să remarcăm că semnalul de gradul doi are o particularitate cu totul specială și caracteristică omului; el trebuie „înțeles”. Un cuvânt auzit, însă neînțeles, nu este un semnal de gradul doi.

După Pavlov, cel de-al doilea sistem de semnalizare, pe care-l utilizăm în mod obișnuit, este format din urmele pe care le lasă în sistemul nervos central și mai ales în scoarța cerebrală cuvântul auzit (deci urme acustice), cuvântul scris (deci urme vizuale) și cuvântul rostit (deci urme provenite din senzațiile pe care le dau mișcările aparatului fondator).

Aici trebuie să facem o remarcă deosebit de însemnată: cuvântul nu este un simplu semn convențional. Cuvântul este pe de o parte un factor al reflectării lumii reale obiective și pe de altă parte un factor al gândirii. Cuvântul este semnul despre ceea ce se produce în realitatea obiectivă – care leagă pe om de alți oameni. Cuvântul a luat naștere în cursul procesului de reflectare în creier a lumii obiective și a necesității ca – în procesul dezvoltării gândirii umane – să se dezvolte un al doilea sistem de semnalizare, sintetizator al imaginilor lumii reale înconjurătoare. Cuvântul nu este deci un semn convențional stabilit între oameni, care au deja un proces deosebit de gândire, ci se dezvoltă în cursul evoluției omului și a omenirii în procesul complicat al reflectării lumii obiective în creierul oamenilor.

 

🗣 Exemplu

La o încrucișare de drumuri o lumină roșie oprește circulația. Omul se oprește. Acest lucru îl putem obține și de la un câine. De câte ori se aprinde un bec i se produce câinelui o senzație neplăcută, de pildă o înțepare. După un anumit număr de asocieri câinele „învață”, adică se elaborează la el un reflex condiționat care face ca la vederea luminii să nu mai treacă drumul. Dar la om lumina roșie ivită la o încrucișare de drumuri nu are numai valoarea unui simplu semnal, ci ea capătă, datorită existenței celui de-al doilea sistem de semnalizare, valoarea unui simbol care reflectă o serie întreagă de obiecte și de relații posibile între ele (automobile, oameni, accidente etc.) La om cuvântul poate înlocui semnalul. Semaforul roșu din exemplul dat poate fi înlocuit cu cuvintele „e pe roșu” și omul va reacționa în același fel ca la vederea luminii roșii.

Desigur că și la animal cuvântul poate deveni un semnal, dar niciodată un simbol. Eu pot de exemplu să fac, în condiții experimentale de laborator, ca un câine să saliveze ori de câte ori spun „roșu”. Câinele se află izolat în camera de experiență având o fistulă salivară prin care se recoltează saliva pe care o produce. Ori de câte ori pronunț „roșu” îi dau să mănânce și natural mâncarea îi produce salivație. Dacă asociez de un număr mai mare de ori actul mâncării cu cuvântul „roșu”, la un moment dat auzul cuvântului „roșu” va produce salivație fără a mai fi nevoit să-i mai dau de mâncare. Dar dacă voi înlocui acum cuvântul „roșu” cu un semnal de culoare roșie, el nu va mai saliva, așa cum se întâmplă lucrurile la om. Cuvântul „roșu” nu e deci la câine un semnal al semnalelor, ci are numai valoarea unui semnal direct, al unui semn și nu al unui simbol. Funcția simbolică a limbajului, consecința dezvoltării la om a unui al doilea sistem de semnalizare este deci o caracteristică fundamentală a limbajului.

 

🗣 Stimularea electrică

În ultimii ani s-a reușit să se găsească un număr mai însemnat de date cu privire la mecanismele cerebrale ale vorbirii, în cursul operațiilor pe creier, necesare fie pentru a îndepărta o tumoare cerebrală, fie pentru a îndepărta o cicatrice cerebrală care determina crize de epilepsie. Aceste operații se fac în anumite condiții, încât bolnavul poate să comunice tot timpul cu cel care operează și să-i aducă la cunoștință ceea ce simte în timpul operației. Dacă se stimulează în cursul unui astfel de operații scoarța cerebrală cu un curent electric, se pot observa o serie de fenomene legate de vorbire.

Astfel, stimularea electrică a unei regiuni din scoarța cerebrală situată în zona motorie (zona care produce mișcări în diferite segmente ale membrelor și ale feței) provoacă scoaterea unui strigăt asemănător unei vocale. Bolnavul nu poate împiedica producerea acestui strigăt. Dacă stimularea durează mai mult timp, i se poate opri respirația, dar imediat după aceea reia strigătul. Dacă se stimulează aceleași puncte sau puncte învecinate în timp ce bolnavul de pe masa de operație vorbește, se obține o oprire a vorbirii: bolnavul nu scoate un cuvânt în tot timpul cât durează această stimulare. Dacă se stimulează zona frontală inferioară a scoarței cerebrale din emisfera stângă în timp ce bolnavul numără, acesta își încetinește treptat numărătoarea și la urmă se oprește. 

Dacă stimularea are loc înainte ca bolnavul să fi început să numere, el nu poate începe să facă acest lucru. Interogat după aceea, răspunde că a pierdut șirul sau că nu a mai putut să se gândească. Stimularea altor puncte de pe scoarța cerebrală din aceeași zonă produce o ezitare în vorbire și gângăveală sau, în alte puncte, o pronunțare greșită a cuvintelor sau o repetare a lor.

Din constatările de mai sus reiese deci că la stimularea unei zone din scoarța cerebrală care are sub dependența ei actele motorii ale vorbirii se produc modificări în folosirea coordonată a aparatului motor destinat emiterii sunetelor articulate, a cuvintelor. Prin stimularea scoarței cerebrale la unui bolnav, se produc și tulburări de vorbire mai complicate. De exemplu, un bolnav care reușea să vorbească în mod curent destul de bine, în timpul stimulării, uneori nu găsea cuvântul potrivit, un nume concret sau denumea greșit obiectele ce i se arătau. Unii întrebuințau pentru denumire sinonimul cuvântului corect. În timpul numărătorii întrebuințau o cifră pentru alta.


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Vizualizari : 1113

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Logo Dictie Albastru
Prezentare generală a confidențialității

Despre Cookie
Acest website foloseste cookie-uri pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia.

In ceea ce numim “web 2.0”, “cookie”-urile joaca un rol important in facilitarea accesului si livrarii multiplelor servicii de care utilizatorul se bucura pe internet, cum ar fi:

Personalizarea anumitor setari precum: limba in care este vizualizat un site, moneda in care se exprima anumite preturi sau tarife, pastrarea optiunilor pentru diverse produse (masuri, alte detalii etc) in cosul de cumparaturi (si memorarea acestor optiuni) – generandu-se astfel flexibilitatea “cosului de cumparaturi” (accesarea preferintelor vechi prin accesarea butonului ‘’inainte’’ si “inapoi’’)
Cookie-urile ofera detinatorilor de site-uri un feedback valoros asupra modului cum sunt utilizate site-urile lor de catre utilizatori, astfel incat sa le poata face si mai eficiente si mai accesibile pentru utilizatori.
Permit aplicatiilor multimedia sau de alt tip de pe alte site-uri sa fie incluse intr-un anumit site pentru a crea o experienta de navigare mai valoroasa, mai utila si mai placuta;
Imbunatatesc eficienta publicitatii online.
Ce este un “cookie”?
Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu “cookie” ) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul,
terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitara emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului).

Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului respectiv.

Cookie-urile in sine nu solicita informatii cu caracter personal pentru a putea fi utilizate si, in cele mai multe cazuri, nu identifica personal utilizatorii de internet.

Cookieuri de sesiune – acestea sunt stocate temporar in dosarul de cookie-uri al browserului web pentru ca acesta sa le memoreze pana cand utilizatorul iese de pe web-siteul respectiv sau inchide fereastra browserului ( ex: in momentul logarii/delogarii pe un cont de webmail sau pe retele de socializare)
Cookieuri Persistente – Acestea sunt stocate pe hard-drive-ul unui computer sau echipament (si in general depinde de durata de viata prestabilita pentru cookie). Cookie-urile persistente le includ si pe cele plasate de un alt website decat cel pe care il viziteaza utilizatorul la momentul respectiv – cunoscute sub numele de ‘third party cookies’ (cookieuri plasate de terti) – care pot fi folosite in mod anonim pentru a memora interesele unui utilizator, astfel incat sa fie livrata publicitate cat mai relevanta pentru utilizatori.
Care sunt avantajele cookie-urilor?
Un cookie contine informatii care fac legatura intre un web-browser (utilizatorul) si un web-server anume (website-ul). Daca un browser acceseaza acel web-server din nou, acesta poate citi informatia deja stocata si reactiona in consecinta. Cookie-urile asigura userilor o experienta placuta de navigare si sustin eforturile multor websiteuri pentru a oferi servicii confortabile utilizatorillor: ex – preferintele in materie de confidentialitate online, optiunile privind limba site-ului, cosuri de cumparaturi sau publicitate relevanta.

Care este durata de viata a unui cookie?
Cookieurile sunt administrate de webservere. Durata de viata a unui cookie poate varia semnificativ, depinzand de scopul pentru care este plasat. Unele cookie-uri sunt folosite exclusive pentru o singura sesiune (session cookies) si nu mai sunt retinute odata de utilizatorul a parasite website-ul si unele cookie-uri sunt retinute si refolosite de fiecare data cand utilizatorul revine pe acel website (‘cookie-uri permanente‘). Cu toate aceste, cookie-urile pot fi sterse de un utilizator in orice moment prin intermediul setarilor browserului.

Ce sunt cookie-urile plasate de terti?
Anumite sectiuni de continut de pe unele site-uri pot fi furnizate prin intermediul unor terte parti/ furnizori (ex: news box, un video sau o reclama). Aceste terte parti pot plasa de asemenea cookieuri prin intermediul site-ului si ele se numesc “third party cookies” pentru ca nu sunt plasate de proprietarul website-ului respectiv. Furnizorii terti trebuie sa respecte de asemenea legea in vigoare si politicile de confidentialitate ale detinatorului site-ului.

Cum sunt folosite cookie-urile de catre acest site
O vizita pe acest site poate plasa cookie-uri in scopuri de:

Cookie-uri de performanta a site-ului
Cookie-uri de analiza a vizitatorilor
Cookie-uri pentru geotargetting
Cookie-uri de inregistrare
Cookie-uri pentru publicitate
Cookie-uri ale furnizorilor de publicitate
Aceste cookie-uri pot proveni de la terti.

Cookie-uri de performanta
Acest tip de cookie retine preferintele utilizatorului pe acest site, asa incat nu mai este nevoie de setarea lor la fiecare vizitare a site-ului.

Exemple:

setarile volumului pentru video player
viteza de video streaming cu care este compatibil browserul
Cookie-uri pentru analiza vizitatorilor
De fiecare data cand un utilizator viziteaza acest site softul de analytics furnizat de o terta parte genereaza un cookie de analiza a utilizatorului. Acest cookie ne spune daca ati mai vizitat acest site pana acum. Browserul ne va spune daca aveti acest cookie, iar daca nu, vom genera unul. Acesta permite monitorizarea utilizatorilor unici care ne viziteaza si cat de des o fac.Atat timp cat nu sunteti inregistrat pe acest site, acest cookie nu poate fi folosit pentru a identifica persoanele fizice, ele sunt folosite doar in scop statistic. Daca sunteti inregistrat putem sti, de asemenea, detaliile pe care ni le-ati furnizat, cum ar fi adresa de e-mail si username-ul – acestea fiind supuse confidentialitatii si prevederilor din Termeni si Conditii, Politica de confidentialitate precum si prevederilor legislatiei in vigoare cu privire la protejarea datelor cu caracter personal.

Cookie-uri pentru geotargetting
Aceste cookie-uri sunt utilizate de catre un soft care stabileste din ce tara proveniti. Este complet anonim si este folosit doar pentru a targeta continutul – chiar si atunci cand sunteti pe pagina noastra in limba romana sau in alta limba primiti aceeasi reclama.

Cookie-uri pentru inregistrare
Atunci cand va inregistrati pe acest site, generam un cookie care ne anunta daca sunteti inregistrat sau nu. Serverele noastre folosesc aceste cookie-uri pentru a ne arata contul cu care sunteti ingregistrat si daca aveti permisiunea pentru un serviciu anume. De asemenea, ne permite sa asociem orice comentariu pe care il postati pe site-ul nostru cu username-ul dvs. Daca nu ati selectat “pastreaza-ma inregistrat”, acest cookie se va sterge automat cand veti inchide browserul sau calculatorul.

Cookie-uri pentru publicitate
Aceste cookie-uri ne permit sa aflam daca ati vizualizat sau nu o reclama online, care este tipul acesteia si cat timp a trecut de cand ati vazut mesajul publicitar. Aceste cookie-uri le folosim si pentru a targeta publicitatea online. Putem folosi, de asemenea, cookieuri apartinand unei terte parti, pentu o mai buna targetare a publicitatii, pentru a arata de exemplu reclame despre vacante, daca utilizatorul a vizitat recent un articol pe site despre vacante. Aceste cookie-uri sunt anonime, ele stocheaza informatii despre contentul vizualizat, nu despre utilizatori. De asemenea, setam cookie-uri anonime si prin alte site-uri pe care avem publicitate. Primindu-le, astfel, noi le putem folosi pentru a va recunoaste ca vizitator al acelui site daca ulterior veti vizita site-ul nostru, va vom putea livra publicitatea bazata pe aceasta informatie.

Cookie-uri ale furnizorilor de publicitate
O mare parte din publicitatea pe care o gasiti pe acest site apartine tertelor parti. Unele dintre aceste parti folosesc propriile cookie-uri anonime pentru a analiza cat de multe persoane au fost expuse unui mesaj publicitar, sau pentru a vedea cate persoane au fost expuse de mai multe ori la aceeasi reclama.Companiile care genereaza aceste cookie-uri au propriile politici de confidentialitate, iar acest site nu are acces pentru a citi sau scrie aceste cookie-uri. Cookie-urile celor terte parti pot fi folosite pentru a va arata publicitatea targeta si pe alte site-uri, bazandu-se pe navigarea dvs pe acest site.

Alte cookie-uri ale tertelor parti
Pe unele pagini, tertii pot seta propriile cookie-uri anonime, in scopul de a urmari succesul unei aplicatii, sau pentru a customiza o aplicatie. Datorita modului de utilizare, acest site nu poate accesa aceste cookie-uri, la fel cum tertele parti nu pot accesa cookie-urile detinute de acest site. De exemplu, cand distribuiti un articol folosind butonul pentru retelele sociale aflat pe acest site, acea retea sociala va inregistra activitatea dvs.

Ce tip de informatii sunt stocate si accesate prin intermediul cookie-urilor?
Cookie-urile pastreaza informatii intr-un fisier text de mici dimensiuni care permit unui website sa recunoasca un browser. Webserverul va recunoaste browserul pana cand cookie-ul expira sau este sters. Cookie-ul stocheaza informatii importante care imbunatatesc experienta de navigare pe Internet ( ex: setarile limbii in care se doreste accesarea unui site; pastrarea unui user logat in contul de webmail; securitatea online banking; pastrarea produselor in cosul de cumparaturi)

De ce sunt cookie-urile importante pentru Internet?
Cookie-urile reprezinta punctul central al functionarii eficiente a Internetului, ajutand la generarea unei experiente de navigare prietenoase si adaptata preferintelor si intereselor fiecarui utilizator. Refuzarea sau dezactivarea cookieurilor poate face unele site-uri imposibil de folosit.

Refuzarea sau dezactivarea cookie-urilor nu inseamna ca nu veti mai primi publicitate online – ci doar ca aceasta nu va mai putea tine cont de preferintele si interesele dvs, evidentiate prin comportamentul de navigare.

Exemple de intrebuintari importante ale cookieurilor ( care nu necesita autentificarea unui utilizator prin intermediul unui cont):

Continut si servicii adaptate preferintelor utilizatorului – categorii de stiri, vreme, sport, harti, servicii publice si guvernamentale, site-uri de entertainment si servicii de travel.
Oferte adaptate pe interesele utilizatorilor – retinerea parolelor, preferintele de limba ( Ex: afisarea rezultatelor cautarilor in limba Romana).
Retinerea filtrelor de protectie a copiilor privind continutul pe Internet (optiuni family mode, functii de safe search)
Limitarea frecventei de difuzare a reclamelor – limitarea numarului de afisari a unei reclame pentru un anumit utilizator pe un site.
Furnizarea de publicitate mai relevanta pentru utilizator.
Masurarea, optimizare si caracteristicile de analytics – cum ar fi confirmarea unui anumit nivel de trafic pe un website, ce tip de continut este vizualizat si modul cum un utilizator ajunge pe un website (ex prin motoare de cautare, direct, din alte website-uri etc). Website-urile deruleaza aceste analize a utilizarii lor pentru a imbunatati site-urile in beneficiul userilor.
Securitate si probleme legate de confidentialitate
Cookieurile NU sunt virusi! Ele folosesc formate tip plain text. Nu sunt alcatuite din bucati de cod asa ca nu pot fi executate nici nu pot auto-rula. In consecinta, nu se pot duplica sau replica pe alte retele pentru a se rula sau replica din nou. Deoarece nu pot indeplini aceste functii, nu pot fi considerate virusi.

Cookie-urile pot fi totusi folosite pentru scopuri negative. Deoarece stocheaza informatii despre preferintele si istoricul de navigare al utilizatorilor, atat pe un anume site cat si pe mai multe alte siteuri, cookieurile pot fi folosite ca o forma de Spyware. Multe produse anti-spyware sunt constiente de acest fapt si in mod constant marcheaza cookie-urile pentru a fi sterse in cadrul procedurilor de stergere/scanare anti-virus/anti-spyware.

In general browserele au integrate setari de confidentialitate care furnizeaza diferite nivele de acceptare a cookieurilor, perioada de valabilitate si stergere automata dupa ce utilizatorul a vizitat un anumit site.

Alte aspecte de securitate legate de cookie-uri
Deoarece protectia identitatii este foarte valoroasa si reprezinta dreptul fiecarui utilizator de internet, este indicat sa se stie ce eventuale probleme pot crea cookieurile. Pentru ca prin intermediul lor se transmit in mod constant in ambele sensuri informatii intre browser si website, daca un atacator sau persoana neautorizata intervine in parcursul de transmitere a datelor, informatiile continute de cookie pot fi interceptate. Desi foarte rar, acest lucru se poate intampla daca browserul se conecteaza la server folosind o retea necriptata (ex: o retea WiFi nesecurizata).

Alte atacuri bazate pe cookie implica setari gresite ale cookieurilor pe servere. Daca un website nu solicita browserului sa foloseasca doar canale criptate, atacatorii pot folosi aceasta vulnerabilitate pentru a pacali browserele in a trimite informatii prin intermediul canalelor nesecurizate. Atacatorii utilizeaza apoi informatiile in scopuri de a accesa neautorizat anumite site-uri. Este foarte important sa fiti atenti in alegerea metodei celei mai potrivite de protectie a informatiilor personale.

Sfaturi pentru o navigare sigura si responsabila, bazata pe cookies.
Datorita flexibilitatii lor si a faptului ca majoritatea dintre cele mai vizitate site-uri si cele mai mari folosesc cookieuri, acestea sunt aproape inevitabile. Dezactivarea cookie-urilor nu va permite accesul utilizatorului pe site-urile cele mai raspandite si utilizate printre care Youtube, Gmail, Yahoo si altele. Iata cateva sfaturi care va pot asigura ca nevigati fara griji insa cu ajutorul cookieurilor:

Particularizati-va setarile browserului in ceea ce priveste cookie-urile pentru a reflecta un nivel confortabil pentru voi al securitatii utilizarii cookie-urilor
Daca nu va deranjeaza cookie-urile si sunteti singura persoana care utilizaeaza computerul, puteti seta termene lunigi de expirare pentru stocarea istoricului de navigare si al datelor personale de acces.
Daca impartiti accesul la calculator, puteti lua in considerare setarea browserului pentru a sterge datele individuale de navigare de fiecare data cand inchideti browserul. Aceasta este o varianta de a accesa site-urile care plaseaza cookieuri si de a sterge orice informatie de vizitare la inchiderea sesiunii navigare.
Instalati-va si updatati-va constant aplicatii antispyware.
Multe dintre aplicatiile de detectare si prevenire a spyware-ului includ detectarea atacurilor pe site-uri. Astfel, impiedica browserul de la a accesa website-uri care ar putea sa exploateze vulnerabilitatile browserului sau sa descarce software periculos. Asigurati-va ca aveti browserul mereu updatat. Multe dintre atacurile bazate pe cookies se realizeaza exploatand punctele slabe ale versiunilor vechi ale browserelor.

Cookie-urile sunt pretutindeni si nu pot fi evitate daca doriti sa va bucurati de acces pe cele mai bune si cele mai mari site-uri de pe Internet – locale sau internationale. Cu o intelegere clara a modului lor de operare si a beneficiilor pe care le aduc, puteti lua masurile necesare de securitate astel incat sa puteti naviga cu incredere pe internet.

Cum pot opri cookie-urile?
Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite site-uri impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. De asemenea, refuzul de a accepta cookie-uri nu inseamna ca nu veti mai primi/vedea publicitate online.

Este posibila setarea din browser pentru ca aceste cookie-uri sa nu mai fie acceptate sau poti seta browserul sa accepte cookie-uri de la un site anume. Dar, de exemplu, daca nu esti inregistat folosind cookie-urile, nu vei putea lasa comentarii.

Toate browserele moderne ofera posibilitatea de a schimba setarile cookie-urilor. Aceste setari se gasesc de regula in “optiuni” sau in meniul de “preferinte” al browserului tau.

Pentru a intelege aceste setari, urmatoarele linkuri pot fi folositoare, altfel puteti folosi optiunea “ajutor” a browserului pentru mai multe detalii.

Cookie settings in Internet Explorer
Cookie settings in Firefox
Cookie settings in Chrome
Cookie settings in Safari
Setari Cookie in Opera
Pentru setarile cookie-urilor generate de terti, puteti consulta si site-ul:
https://www.youronlinechoices.com/ro/