Avem prim-ministru, nu prim-ministră

Avem prim-ministru, nu prim-ministră

Pentru că tot e la modă subiectul și pentru că avem prima femeie prim-ministru din istoria României, dar și pentru că am văzut că pe rețelele sociale toată lumea comentează folosind termeni de genul prim-ministra sau prima ministră, am zis să lămurim un pic lucrurile.

Cuvântul prim-ministru este un substantiv compus invariabil, ceea ce înseamnă că nu are deloc forme feminine, dar deloc. Așadar, prim-ministrul României este Viorica Dăncilă.

Și dacă tot am ajuns aici, când ei sunt mai mulți, cei care au fost la șefia Guvernului, și au fost dați jos, spunem așa: Prim-miniștrii României au fost, în ordine, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, dar nu mai sunt. Avem un nou prim-ministru, nu o prim-ministră sau o primă-ministră, nici măcar o primministră, Viorica Dăncilă.

Totodată, deși avem o premieră pentru România, Viorica rămâne doar premier, asta pentru că și premier are doar formă de masculin, atunci când vorbim despre funcția în stat.

Totuși, mai există o definiție pentru premieră: femeie care supraveghează sau execută probele într-un atelier de croitorie, de lenjerie sau într-o casă de mode, dar nu e cazul aici.

Hai, te rog, România!


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

2 Comentarii

  • Alexandra Posted 11/08/2018 16:05

    Ce misogina este limba română..

  • Anton M. Posted 04/11/2022 15:38

    O abordare mai nuanțată ar fi binevenită pentru acest subiect. Principala calitate a lingvisticii este caracterul evolutiv,.
    Feminizarea funcțiilor, titlurilor oficiale și a profesiilor este un fenomen firesc, care capătă din ce în ce mai multă amploare, pe măsură ce femeile ocupă aceste funcții, titluri și profesii. Va fi la fel de natural, în curând, să spunem „prima ministră”, la fel cum spunem învățătoare, profesoară, infirmieră.
    Dacă acceptăm neologisme prin împrumut („selfie”) sau sensuri noi ale unor cuvinte („ locație”), de ce să nu acceptăm transpunea unor noi realități prin feminizare? Academia Română va trebui să admită aceste lucruri, să nu uităm că regulile de scriere corectă nu sunt bătute în cuie, evoluează.

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *