Asimilarea sunetelor prin prelungire

Atunci când avem aceleași consoane consecutive la final și apoi la început de cuvânt (de exemplu: „cultiv varză”), există o șansă foarte mare ca, din grabă, vorbitorul să facă un efort de articulație mai mic decât necesar și să pronunțe un singur sunet, în cazul de față un V, în loc de două. 

Cele mai mari probleme au fost detectate la viteze mari de vorbire și nu doar în cazul consoanelor, ci și al anumitor vocale. Există trei tipuri de asimilare: prin prelungire, prin suspensie și prin anticipare. 

Astăzi vom vorbi despre asimilarea sunetelor prin prelungire.

În general, o auzim în cazul consoanelor sonante sau fricative și constrictive, cum ar fi L-R, F-V, S-Z, Ș-J, L-N-R. Pentru că sonantele suportă o articulare prelungită, în vorbirea rapidă există șanse ca sunetul prelungit să ia locul următorului sunet.

Exemple:

• „Îi e fidelui Castro” în loc de „Îi e fidel lui Castro”;
• „E inutilipit” în loc de ”E inutil lipit”;
• „Păstrez salata”: în cazul asimilării sunetelor, S-ul din „salată” va fi asimilat și în cuvântul „păstrez”, astfel că în vorbirea rapidă se va auzi – „păstresalata”;
• „Obez slăbit”: în acest caz, asimilarea se va face în mod invers față de exemplul de mai sus, iar în vorbirea rapidă se va auzi: „obez zlăbit”;
• „Gângav frumos”: în vorbirea rapidă se va auzi – „gângav vrumos”.

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.