Argoul românesc: expresivitatea limbajului și structura etimologică

Argoul românesc: expresivitatea limbajului și structura etimologică

Fie că vorbim despre tipuri de limbaj sau despre cum s-au format acestea, limba română este o limbă complexă, uneori chiar greu de digerat, cu cuvinte pline de poveste. Așadar, uneori nu strică să aruncăm o privire mai atentă asupra a ceea ce se află în spatele anumitor cuvinte, expresii. Chiar dacă nu vom utiliza acele cuvinte, expresii în limbajul nostru de zi cu zi este important să cunoaștem structura etimologică și să vedem istoria din spatele lor.

 

✎ Definiție

Argoul, precum și jargonul, sunt catalogate ca fiind subsisteme ale limbii române. Deși se creează mereu confuzia între acestea două (jargonul este privit ca ceva negativ, de exemplu, iar argoul i se atribuie doar anumitor categorii de oameni), argoul reprezintă un „limbaj convențional, folosit mai ales de vagabonzi, răufăcători etc. pentru a nu fi înțeleși de restul societății” (conform DEX).

 

Mai mult, argoul reprezintă un subsistem lingvistic care la prima mână pare inventat, cuvintele pot suna comic, de cele mai multe ori acest limbaj stârnește râsul, iar scopul vorbitorului este să se facă înțeles de cei cu care interacționează, de cei care îl înconjoară și care îi împărtășesc credințele și niciodată față de ceilalți oameni. Dacă stăm să ne gândim, și atunci când eram mici și ne jucam foloseam tot felul de cuvinte, existente sau inventate, pentru a ne crea un cod al nostru, un limbaj pe care doar noi să-l înțelegem, fie vorbit, fie prin sunete.

 

✎ Formarea argoului

Argoul nu a apărut de câțiva ani, este prezent încă din antichitate. Părerile sunt împărțite, unii îl consideră un limbaj vulgar, cu cunotații negative, licențioase, iar alții sunt de părere că argoul reprezintă un tip de limbaj interesant, caracterizat prin creativitate şi ingeniozitate. Fie a fost creat de nevoie, fie dorinţa de a ieși din tipare şi de a crea un spaţiu delimitat, în care au acces doar membrii grupului sau „iniţiaţii”

 

✎ Caracteristici

Argoul prezintă un caracterul sibilinic. Numeroși lingviști au studiat acestă ramură a limbii şi au încercat să analizeze plasticitatea subsistemului. Lăsând prejudecăţile de-o parte, este incontestabil faptul că argoul reprezintă o parte vie a unui grai, dialiect, având o coloristică deosebită şi aflându-se într-o continuă schimbare, fie prin împrumuturile din alte limbi, fie prin adăugarea unor înţelesuri inedite cuvintelor deja existente.

În aceste împrejurări, ne punem întrebarea „care este structura etimologică a argoului românesc actual?”. Oare această modă de a prelua cuvinte din limba engleză sau franceză sau atracţia de a utiliza cuvintele colorate din limba romani au reuşit să întreacă rapid numărul de termeni argotici preluaţi din limba română de bază?

 

Dicționarele actuale de argou prezintă un număr aproximativ de 3800 de cuvinte argotice nederivate. Acestea reprezintă cele mai importante cuvinte argotice înregistrate în dicţionarele de specialitate. Așadar, o scurtă analiză a câtorva dintre ele ar putea oferi o imagine mai convingătoare asupra structurii etimologice a argoului prezent astăzi.

Deşi argoul se află într-o permanentă modificare, una dintre trăsăturile sale principale fiind cerinţa reîmprospătării continue în vederea prezervării caracterului său sibilinic. Nu luăm în calcul premisa că argoul îşi pierde caracterul argotic în momentul în care devine cunoscut altor membri decât cei iniţiaţi deoarece asta ar însemna să discutăm câțiva termeni care au fost în trecut argotici, acum nemaifiind, şi că toate dicţionarele de  argou nu sunt altceva decât dicţionare de termeni familiari.

 

✎ Clasificare

Cuvintele a căror origine nu a putut fi stabilită – „de origine necunoscută”: cu etimologie neprecizată, de sorginte incertă şi care lipsesc cu totul din dicţionarele explicative

Cele mai multe cuvinte încep cu litera C (≅ 108 cuvinte), apoi cu litera B (≅103 cuvinte) şi G (≅ 86 de cuvinte).

 

Exemple:

„bagadei” (vagabond)

„bafniţă”  (ţigancă)

„cabă” (poliţist)

„cajbec” (individ naiv/credul/uşor de înşelat)

„câf” din expresia „a-i lua (cuiva) câful” (a-i lua cuiva răsuflarea, a-i lua orice  speranţă)  „ghilabandi”  din expresia „a ghilabandi din ladă” (a cânta la pian)

Acestea de mai sus nu apar înregistrate în dicţionarele româneşti explicative.

 

Alte cuvinte:

„babaros” (zar)

„băciui” (aresta)

„chiştoc” (persoană scundă)

„cratiţă” (servitoare, bucătăreasă)

„ciuguli” din expresia „a ciuguli o schemă” (a primi o informaţie interesantă)

„gaman” (student)

Acestea de mai sus apar înregistrate ca „etimologie necunoscută”.

 

Conform „Personalitatea limbii române” (Mihai Dinu), ponderea cuvintelor de origine necunoscută este în argou cu mult mai mare decât în limba literară (20,84% faţă de numai 5,98%). Deşi o mare parte dintre cuvintele argotice cu etimologie necunoscută sunt înregistrate în dicţionarele româneşti explicative, având, bineînţeles, alte sensuri, poziţionarea pe primul loc a cuvintelor cu origine necunoscută nu poate fi o simplă coincidenţă, luând în considerare faptul că argoul se doreşte a fi un limbaj criptic, uneori greu de înţeles.

Dintre sursele cunoscute, elementul latin moştenit rămâne majoritar şi în argou (17,80%). Acesta poate căpăta valori şi mai mari, dacă adăugăm termenii cu etimologie franceză (572), latină literară (40) şi italiană (39). Ar rezulta un număr total de 1558 cuvinte de origine romanică, ceea ce reprezintă 41,2% din totalul de cuvinte argotice.

 

De exemplu, verbul „a ajunge” stă la baza a şapte expresii argotice:

„a ajunge caftan” (a se îmbogăţi)

„a ajunge de poveste” (a deveni cunoscut printr-un fapt negativ)

„a ajunge la covrigi/la pepeni” (a sărăci, a se ruina)

„a ajunge la export” (a muri)

„a ajunge la salamet” ( a ajunge la închisoare/ a muri)

 

„a ajunge lăstărel” (a reuşi primul act sexual)

„a ajunge varză” (a se  degrada, a ajunge dependent de droguri)

 

Verbul „a bate” espre prezent și el în 11 expresii argotice:

 

„a bate (pe cineva) ca la fasole” (a bate (pe cineva) foarte tare)

„a bate din buze” (a informa poliţia)

„a bate halviţa” (a fi nemâncat)

„a bate toaca” (a divulga un secret)

„a bate toba” (a tuşi foarte zgomotos)

„a bate un cui” (a fuma o ţigară)

„a bate untul” (a avea un contact sexual)

„a o bate în cap” (a trândăvi)

„a se bate cu cărămida în piept”(a se lăuda)

„a-i bate (cuiva) pontul” (a face o aluzie)

„a-şi bate taraba de cineva” (a lua peste picior pe cineva)

 

De asemenea, şi verbul „a da”, participă la 169 de expresii argotice:

Iată câteva exemple:

„a da o sfoară” (a întinde o cursă infractorului în timpul anchetei judiciare)

„a da o sârmă” (a efectua o convorbire telefonică)

„a da (o) cu bila” ( a juca barbut)

„a o da pe bune” (a-şi schimba depoziţia în cursul anchetei, a recunoaşte faptele comise)

„a da onorul” (a fura un lucru care se află în apropiere)

„a da la stânga” (a fura)

„a da cinci degete” (a fura)

„a da la pace” (a se înţelege cu poliţistul pentru a nu primi amendă, a da mită)

„a da afară aerul din Parlament” (a sta degeaba, a lenevi)

„a da călcâie” (a pleca, a fugi),

„a da cu racu’” (a fura din buzunare)

„a se da în tango (cu cineva)” (a minţi, a păcăli pe cineva)

„a-i da cuiva o palmă” (a împrumuta pe cineva cu o mie de lei)

„a da un banc de vrăjeală” (a purta o conversaţie amicală),

„a i-o da din fundul triajului” (a lovi pe cineva cu toată puterea).

 

După analiza cuvintelor și expresiilor demonstrează că principala sursă a acestui tip de limbaj este limba română însăşi. Se pare că argoul românesc nu s-a dezis de păstrarea preponderentă a caracterul romanic.

 

✎ Cuvinte împrumutate din limba franceză

Exemple:

Substantivul „calciu” ( şampanie) participă la formarea expresiei „te fac un calciu?” (ţi-e rău?/ eşti singură?/ pot să-ţi ofer ceva de băut?)

substantivul „cambuză” (pachet cu alimente primit în penitenciar) are derivatul „cambuzier” (responsabilul camerei în care se păstrează alimentele) şi alcătuieşte două expresii: „are cambuză” (a primit pachet cu alimente de acasă) şi „să mor în cambuză cu salamu-n buză!” (am minţit!). (Studiu de caz – Managementul Intercultural, vol. XVI)

 

„caroserie” (corp, trup) cu expresia „a îndoi / strica (cuiva) caroseria” (a bate tare pe cineva, a lovi cu putere)

„compas” (picior) cu expresia „a mări compasul” (a merge mai repede, a fugi),

„costum” cu expresia „costum de cherestea/de placaj” (coşciug) şi derivatul „costumaş” (lucrător al Direcţiei a V-a a Securităţii, poliţia politică comunistă, care avea misiunea de a patrula la vedere pe Calea    Victoriei,    între    sediile  fostului Comitet Central al P.C.R. şi al fostului Consiliu  de  Stat),

„basculă”  cu derivatul „basculant” (beţiv), „mare sculă de basculă” (persoană care se consideră foarte importantă şi care, în realitate, nu este aşa)

„bomboană   fondantă”   (tip   antipatic)

„bomboane agricole” (seminţe prăjite de floarea-soarelui sau dovleac)

„pilă” cu derivatele „pilangiu” (beţiv) şi „pileală” (băutură alcoolică)

„pardesiu” cu expresiile „pardesiu de scânduri” (sicriu) şi „a face cuiva pardesiu de sânge” (a-l omorî, a-l ucide) etc.

 

 

Un termen argotic interesant împrumutat din limba franceză este „bonjur”. Salutul franțuzesc „bonjour” ia forma de substantiv în argoul românesc, însemnând în limbajul interlopilor „buzunarul din spate al pantalonilor”, de aici și expresia „a servi (pe cineva) la bonjur” cu explicaţia „a fura portofelul din buzunarul de la spate”. Această interjecţie franţuzească a pătruns în limba română cu acelaşi sens ca în limba de origine „cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua” (DEX’98), dar şi cu sensul de „haină la modă la mijlocul sec. XIX”. Probabil din cel de-al doilea sens s-a dezvoltat şi semnificaţia argotică actuală, creându-se o sinecdocă.

Prin urmare, limba franceză s-a dovedit o sursă de împrumut însemnată atât pentru limba română de bază, cât şi pentru argoul românesc.

 

✎ Cuvinte de origine slavă șicombinaţii între limbile slavă, bulgară, sârbă, rusă, ucraineană, poloneză

De exemplu, „smochină” (om sfrijit, firav) şi „a şopti” cu derivatul „şopteală” (denunţ, trădare, delaţiune) au pătruns în limba română fie direct din slavă, fie din bulgară; „zmetie” (lovitură puternică de pumn sau de palmă) – din limbile slavă şi rusă;

„crap” (persoană care face afaceri ilicite, însuşindu-şi bani în mod constant)

„colţ” în expresia „a avea colţi” (a fi periculos, a fi agresiv) şi derivatul „colţan” (poliţist) din limbile bulgară şi sârbă;

„chită” în expresia „chita golanului” (nota cinci) – din sârbă şi ucraineană;

„cobză” (gură) cu derivatele „cobzar” (informator, denunţător), „cobzăreală” (vorbărie. fanfaronadă) – din limbile ucraineană, rusă şi  poloneză,

„vătaf” (şef de poliţie, şef de echipă sau de dormitor, infractorul cu cele mai multe condamnări din bandă) – din ucraineană şi poloneză.

 

Spre exemplu, substantivele:

„coajă” (portofel/buzunar/rochie/palton/haină) – cu varianta regională „coarjă” (bani) – are două derivate „cojeală” (jaf, bătaie), respectiv „a coji” (a jefui pe cineva, a bate tare) şi face parte din şase expresii „a făcut coajă” (a făcut o hoţie), „cel mai de coajă” (cel mai isteţ), „a o lua pe coajă” (a fi bătut), „a sălta coaja” (a fura portofelul), „a scopi coaja” (a căuta în portofel), „a fi rost de cojeală” (a fi rost de un câştig/bătaie)

„praf” (heroină, cocaină, metamfetamină sau orice alt drog în  formă de pulbere)  are  un  derivat „prăfuit” (consumator de heroină) şi intră în compoziţia a patru expresii „praf alb” şi „praf de înger”, ambele cu acelaşi înţeles – cocaină,

„pe praful acesta?” (pe sărăcia aceasta?)

„ia-ţi puţin praf de mers” (pleacă! cară-te! lasă-mă!)

„sticlă” (metamfetamină) are trei derivate „sticlar” (beţiv, alcoolic), „a sticli” (a lovi, a bate zdravăn pe cineva), „sticloanţă” (sticlă) şi o expresie „sticla de lampă numărul doi” (ţoi, cinzeacă (păhărel cu) cincizeci de mililitri de băutură spirtoasă).

 

✎ Cuvinte împrumutate din limba turcească

„calabalâc” (gloată, mulţime) face parte din expresia „şi-a luat calabalâcul” (despre hoţi –  a fugit, i s- a pierdut  urma, a fost arestat, închis)

„capac” (palmă dată cuiva peste  ureche; (la baschet) blocare cu palma a orificiului coşului pentru a împiedica intrarea mingii; cartea sau cărţile de deasupra dintr-un pachet de cărţi amestecate; joc practicat în anii 1950-1970 de copiii bucureşteni, în recuzita căruia intrau capace de bere turtite prin batere cu ciocanul şi o bucată de plumb rotundă şi plată) cu derivatele „a căpăci” (a pune pe cineva la punct, a lovi), „căpăceală” (bătaie) şi expresia   „tun   la   capac”   (l-a omorât),

„caftan” cu derivatul „caftangiu” (bătăuş) şi expresia „a ajunge (la) caftan” (a se îmbogăţi), „tarla” cu cele două expresii „a avea optică de tarla” (a gândi îngust, limitat), „a ieşi pe tarla” (a ieși la furat),

„teanc” cu derivatele „a tencui” (a bate), „tencuială” (fard de obraz) şi expresia „a strica tencuiala cuiva” (a desfigura, a mutila)

 

Cuvintele „chiul – chiulangiu – chiulangită – chiulău”, deşi în dicționare sunt înregistrate  cinci  cuvinte  din  familia   lui „chiul” („chiulangită”, „chiulangiu, – oaică”, „chiulău, -aucă”, „a chiuli” şi însuşi „chiul”) şi o expresie („chiulangită cronică”), avem în vedere câteva cuvinte:

 

„chiulău” (chiulangiu) şi „chiulangită” (boală imaginară folosită ca scuză pentru justificarea absenţelor şcolare de unde expresia „chiulangită cronica” (chiulangită), restul fiind eliminate deoarece se încadrau în categoria cuvintelor familiare. Conform Dicționarului Limbii Române Moderne și DEX’98, substantivul „chiulangiu” este de origine turcă. Controversa vine în momentul în care în DEX’98, cuvântul împrumutat din limba turcă este considerat ca fiind alcătuit din substantivul „chiul” şi sufixul „-angiu”, iar lui „chiul” i se atribuie origine franţuzească „s.n. (fam.) sustragere nemotivată de la îndeplinirea unei obligaţii, a unei datorii; p. ext. înşelătorie; loc. vb. a trage chiulul = a) a chiuli; b) a nu-şi     ţine     cuvântul     dat;     a-i trage (cuiva) chiulul = a păcăli, a înşela (pe cineva).. În DLRM, „chiul” este considerat un derivat regresiv al lui „chiulangiu”. Prin  urmarei s-a atribuit originea turcă.

 

✎ Cuvinte împrumutate din limba romani

verbul „a cafti” (bate, a lua la bătaie, a se încăiera) cu derivatele sale:

„caft” şi „cafteală” (bătaie, încăierare)

„a se lăsa cu cafteală” (a se lăsa cu bătaie)

„cafteală la minut” (luptă scurtă)

 

„caraliu”   (poliţist)

„caraliu-şef” (Ministru de interne)

„a cardi” (a fura, a bate) cu derivatele:

„cardeală” (furt, bătaie)

„cardit” (denunţat)

„carditor” (bătăuş, denunţător, individ care asigură acoperirea şmenarului)

„a cardi o labă” (a da o palmă)

„a cardi un vast” (a lovi cu pumnul)

 

„caştoc” (frumos, atrăgător/bun, profitabil) cu derivatul:

„caştocărie” (acţiunea de a-şi bate joc de cineva)

 

„a ciordi” (a fura) cu derivatele:

„ciordeală” (furt)

„ciorditor” (hoţ de mărunţişuri)

 

„baftă” cu derivatul:

„baftache”

„bafto  delo!”  (salut!  noroc!)

 

„bengă” (drac, diavol/boală incurabilă, rău, nenorocire) cu patru derivate:

„bengăneală” (denunţ, nebunie)

„a bengăni” (a denunţa, a pârî, a informa organele de poliţie)

„bengănitor” (trădător, denunţător, turnător)

„bengos” (excelent, formidabil, grozav

„a o da în bengăneală” (a i se întâmpla ceva rău; a o lua razna)

„a da în bengă” (a înnebuni)

 

„a bunghi” (a supraveghea, a fila/a înţelege, a pricepe) cu derivatul:

„bungheală!” (fugi! şterge-o! fii atent!)

„bungheală la nasolu’!” (atenţie, suntem urmăriţi!)

„a fi de bunghit” (a avea ce privi)

 

„a mardi” (a bate, a lovi; a trage cuiva o bătaie) cu două derivate:

„mardoi” (bătăuş, huligan)

„mardeală” (bătaie)

„a umfla la mardeală” (a lua la bătaie)

 

Deci structura etimologică a argoului din prezent, limbaj cu care suntem cât de cât familizarizați și îl auzim constant în diferite contexte, nu diferă atât de mult față de cea a limbii române. Excepția se face, desigur, în ceea ce primește limba romani și împrumuturile din această limbă. Majoritatea cuvintelor argotice exemplificate sunt preluate din limba română, care reprezintă principala sursă de îmbogăţire a acestui tip de limbaj.

 

🔍🔍🔍Citește și:

Jargonul în limba română

 

📗📗📗 613 greșeli gramaticale în limba română, de Carmen Ivanov

Cartea este o lucrare ce își propune să atragă atenția asupra formelor greșite ale cuvintelor folosite în mod uzual în limba română și să ajute la corectarea modului în care vorbim.

 

🛒 Click AICI pentru a comanda cartea


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Vizualizari : 20576

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Logo Dictie Albastru
Prezentare generală a confidențialității

Despre Cookie
Acest website foloseste cookie-uri pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia.

In ceea ce numim “web 2.0”, “cookie”-urile joaca un rol important in facilitarea accesului si livrarii multiplelor servicii de care utilizatorul se bucura pe internet, cum ar fi:

Personalizarea anumitor setari precum: limba in care este vizualizat un site, moneda in care se exprima anumite preturi sau tarife, pastrarea optiunilor pentru diverse produse (masuri, alte detalii etc) in cosul de cumparaturi (si memorarea acestor optiuni) – generandu-se astfel flexibilitatea “cosului de cumparaturi” (accesarea preferintelor vechi prin accesarea butonului ‘’inainte’’ si “inapoi’’)
Cookie-urile ofera detinatorilor de site-uri un feedback valoros asupra modului cum sunt utilizate site-urile lor de catre utilizatori, astfel incat sa le poata face si mai eficiente si mai accesibile pentru utilizatori.
Permit aplicatiilor multimedia sau de alt tip de pe alte site-uri sa fie incluse intr-un anumit site pentru a crea o experienta de navigare mai valoroasa, mai utila si mai placuta;
Imbunatatesc eficienta publicitatii online.
Ce este un “cookie”?
Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu “cookie” ) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul,
terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitara emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului).

Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului respectiv.

Cookie-urile in sine nu solicita informatii cu caracter personal pentru a putea fi utilizate si, in cele mai multe cazuri, nu identifica personal utilizatorii de internet.

Cookieuri de sesiune – acestea sunt stocate temporar in dosarul de cookie-uri al browserului web pentru ca acesta sa le memoreze pana cand utilizatorul iese de pe web-siteul respectiv sau inchide fereastra browserului ( ex: in momentul logarii/delogarii pe un cont de webmail sau pe retele de socializare)
Cookieuri Persistente – Acestea sunt stocate pe hard-drive-ul unui computer sau echipament (si in general depinde de durata de viata prestabilita pentru cookie). Cookie-urile persistente le includ si pe cele plasate de un alt website decat cel pe care il viziteaza utilizatorul la momentul respectiv – cunoscute sub numele de ‘third party cookies’ (cookieuri plasate de terti) – care pot fi folosite in mod anonim pentru a memora interesele unui utilizator, astfel incat sa fie livrata publicitate cat mai relevanta pentru utilizatori.
Care sunt avantajele cookie-urilor?
Un cookie contine informatii care fac legatura intre un web-browser (utilizatorul) si un web-server anume (website-ul). Daca un browser acceseaza acel web-server din nou, acesta poate citi informatia deja stocata si reactiona in consecinta. Cookie-urile asigura userilor o experienta placuta de navigare si sustin eforturile multor websiteuri pentru a oferi servicii confortabile utilizatorillor: ex – preferintele in materie de confidentialitate online, optiunile privind limba site-ului, cosuri de cumparaturi sau publicitate relevanta.

Care este durata de viata a unui cookie?
Cookieurile sunt administrate de webservere. Durata de viata a unui cookie poate varia semnificativ, depinzand de scopul pentru care este plasat. Unele cookie-uri sunt folosite exclusive pentru o singura sesiune (session cookies) si nu mai sunt retinute odata de utilizatorul a parasite website-ul si unele cookie-uri sunt retinute si refolosite de fiecare data cand utilizatorul revine pe acel website (‘cookie-uri permanente‘). Cu toate aceste, cookie-urile pot fi sterse de un utilizator in orice moment prin intermediul setarilor browserului.

Ce sunt cookie-urile plasate de terti?
Anumite sectiuni de continut de pe unele site-uri pot fi furnizate prin intermediul unor terte parti/ furnizori (ex: news box, un video sau o reclama). Aceste terte parti pot plasa de asemenea cookieuri prin intermediul site-ului si ele se numesc “third party cookies” pentru ca nu sunt plasate de proprietarul website-ului respectiv. Furnizorii terti trebuie sa respecte de asemenea legea in vigoare si politicile de confidentialitate ale detinatorului site-ului.

Cum sunt folosite cookie-urile de catre acest site
O vizita pe acest site poate plasa cookie-uri in scopuri de:

Cookie-uri de performanta a site-ului
Cookie-uri de analiza a vizitatorilor
Cookie-uri pentru geotargetting
Cookie-uri de inregistrare
Cookie-uri pentru publicitate
Cookie-uri ale furnizorilor de publicitate
Aceste cookie-uri pot proveni de la terti.

Cookie-uri de performanta
Acest tip de cookie retine preferintele utilizatorului pe acest site, asa incat nu mai este nevoie de setarea lor la fiecare vizitare a site-ului.

Exemple:

setarile volumului pentru video player
viteza de video streaming cu care este compatibil browserul
Cookie-uri pentru analiza vizitatorilor
De fiecare data cand un utilizator viziteaza acest site softul de analytics furnizat de o terta parte genereaza un cookie de analiza a utilizatorului. Acest cookie ne spune daca ati mai vizitat acest site pana acum. Browserul ne va spune daca aveti acest cookie, iar daca nu, vom genera unul. Acesta permite monitorizarea utilizatorilor unici care ne viziteaza si cat de des o fac.Atat timp cat nu sunteti inregistrat pe acest site, acest cookie nu poate fi folosit pentru a identifica persoanele fizice, ele sunt folosite doar in scop statistic. Daca sunteti inregistrat putem sti, de asemenea, detaliile pe care ni le-ati furnizat, cum ar fi adresa de e-mail si username-ul – acestea fiind supuse confidentialitatii si prevederilor din Termeni si Conditii, Politica de confidentialitate precum si prevederilor legislatiei in vigoare cu privire la protejarea datelor cu caracter personal.

Cookie-uri pentru geotargetting
Aceste cookie-uri sunt utilizate de catre un soft care stabileste din ce tara proveniti. Este complet anonim si este folosit doar pentru a targeta continutul – chiar si atunci cand sunteti pe pagina noastra in limba romana sau in alta limba primiti aceeasi reclama.

Cookie-uri pentru inregistrare
Atunci cand va inregistrati pe acest site, generam un cookie care ne anunta daca sunteti inregistrat sau nu. Serverele noastre folosesc aceste cookie-uri pentru a ne arata contul cu care sunteti ingregistrat si daca aveti permisiunea pentru un serviciu anume. De asemenea, ne permite sa asociem orice comentariu pe care il postati pe site-ul nostru cu username-ul dvs. Daca nu ati selectat “pastreaza-ma inregistrat”, acest cookie se va sterge automat cand veti inchide browserul sau calculatorul.

Cookie-uri pentru publicitate
Aceste cookie-uri ne permit sa aflam daca ati vizualizat sau nu o reclama online, care este tipul acesteia si cat timp a trecut de cand ati vazut mesajul publicitar. Aceste cookie-uri le folosim si pentru a targeta publicitatea online. Putem folosi, de asemenea, cookieuri apartinand unei terte parti, pentu o mai buna targetare a publicitatii, pentru a arata de exemplu reclame despre vacante, daca utilizatorul a vizitat recent un articol pe site despre vacante. Aceste cookie-uri sunt anonime, ele stocheaza informatii despre contentul vizualizat, nu despre utilizatori. De asemenea, setam cookie-uri anonime si prin alte site-uri pe care avem publicitate. Primindu-le, astfel, noi le putem folosi pentru a va recunoaste ca vizitator al acelui site daca ulterior veti vizita site-ul nostru, va vom putea livra publicitatea bazata pe aceasta informatie.

Cookie-uri ale furnizorilor de publicitate
O mare parte din publicitatea pe care o gasiti pe acest site apartine tertelor parti. Unele dintre aceste parti folosesc propriile cookie-uri anonime pentru a analiza cat de multe persoane au fost expuse unui mesaj publicitar, sau pentru a vedea cate persoane au fost expuse de mai multe ori la aceeasi reclama.Companiile care genereaza aceste cookie-uri au propriile politici de confidentialitate, iar acest site nu are acces pentru a citi sau scrie aceste cookie-uri. Cookie-urile celor terte parti pot fi folosite pentru a va arata publicitatea targeta si pe alte site-uri, bazandu-se pe navigarea dvs pe acest site.

Alte cookie-uri ale tertelor parti
Pe unele pagini, tertii pot seta propriile cookie-uri anonime, in scopul de a urmari succesul unei aplicatii, sau pentru a customiza o aplicatie. Datorita modului de utilizare, acest site nu poate accesa aceste cookie-uri, la fel cum tertele parti nu pot accesa cookie-urile detinute de acest site. De exemplu, cand distribuiti un articol folosind butonul pentru retelele sociale aflat pe acest site, acea retea sociala va inregistra activitatea dvs.

Ce tip de informatii sunt stocate si accesate prin intermediul cookie-urilor?
Cookie-urile pastreaza informatii intr-un fisier text de mici dimensiuni care permit unui website sa recunoasca un browser. Webserverul va recunoaste browserul pana cand cookie-ul expira sau este sters. Cookie-ul stocheaza informatii importante care imbunatatesc experienta de navigare pe Internet ( ex: setarile limbii in care se doreste accesarea unui site; pastrarea unui user logat in contul de webmail; securitatea online banking; pastrarea produselor in cosul de cumparaturi)

De ce sunt cookie-urile importante pentru Internet?
Cookie-urile reprezinta punctul central al functionarii eficiente a Internetului, ajutand la generarea unei experiente de navigare prietenoase si adaptata preferintelor si intereselor fiecarui utilizator. Refuzarea sau dezactivarea cookieurilor poate face unele site-uri imposibil de folosit.

Refuzarea sau dezactivarea cookie-urilor nu inseamna ca nu veti mai primi publicitate online – ci doar ca aceasta nu va mai putea tine cont de preferintele si interesele dvs, evidentiate prin comportamentul de navigare.

Exemple de intrebuintari importante ale cookieurilor ( care nu necesita autentificarea unui utilizator prin intermediul unui cont):

Continut si servicii adaptate preferintelor utilizatorului – categorii de stiri, vreme, sport, harti, servicii publice si guvernamentale, site-uri de entertainment si servicii de travel.
Oferte adaptate pe interesele utilizatorilor – retinerea parolelor, preferintele de limba ( Ex: afisarea rezultatelor cautarilor in limba Romana).
Retinerea filtrelor de protectie a copiilor privind continutul pe Internet (optiuni family mode, functii de safe search)
Limitarea frecventei de difuzare a reclamelor – limitarea numarului de afisari a unei reclame pentru un anumit utilizator pe un site.
Furnizarea de publicitate mai relevanta pentru utilizator.
Masurarea, optimizare si caracteristicile de analytics – cum ar fi confirmarea unui anumit nivel de trafic pe un website, ce tip de continut este vizualizat si modul cum un utilizator ajunge pe un website (ex prin motoare de cautare, direct, din alte website-uri etc). Website-urile deruleaza aceste analize a utilizarii lor pentru a imbunatati site-urile in beneficiul userilor.
Securitate si probleme legate de confidentialitate
Cookieurile NU sunt virusi! Ele folosesc formate tip plain text. Nu sunt alcatuite din bucati de cod asa ca nu pot fi executate nici nu pot auto-rula. In consecinta, nu se pot duplica sau replica pe alte retele pentru a se rula sau replica din nou. Deoarece nu pot indeplini aceste functii, nu pot fi considerate virusi.

Cookie-urile pot fi totusi folosite pentru scopuri negative. Deoarece stocheaza informatii despre preferintele si istoricul de navigare al utilizatorilor, atat pe un anume site cat si pe mai multe alte siteuri, cookieurile pot fi folosite ca o forma de Spyware. Multe produse anti-spyware sunt constiente de acest fapt si in mod constant marcheaza cookie-urile pentru a fi sterse in cadrul procedurilor de stergere/scanare anti-virus/anti-spyware.

In general browserele au integrate setari de confidentialitate care furnizeaza diferite nivele de acceptare a cookieurilor, perioada de valabilitate si stergere automata dupa ce utilizatorul a vizitat un anumit site.

Alte aspecte de securitate legate de cookie-uri
Deoarece protectia identitatii este foarte valoroasa si reprezinta dreptul fiecarui utilizator de internet, este indicat sa se stie ce eventuale probleme pot crea cookieurile. Pentru ca prin intermediul lor se transmit in mod constant in ambele sensuri informatii intre browser si website, daca un atacator sau persoana neautorizata intervine in parcursul de transmitere a datelor, informatiile continute de cookie pot fi interceptate. Desi foarte rar, acest lucru se poate intampla daca browserul se conecteaza la server folosind o retea necriptata (ex: o retea WiFi nesecurizata).

Alte atacuri bazate pe cookie implica setari gresite ale cookieurilor pe servere. Daca un website nu solicita browserului sa foloseasca doar canale criptate, atacatorii pot folosi aceasta vulnerabilitate pentru a pacali browserele in a trimite informatii prin intermediul canalelor nesecurizate. Atacatorii utilizeaza apoi informatiile in scopuri de a accesa neautorizat anumite site-uri. Este foarte important sa fiti atenti in alegerea metodei celei mai potrivite de protectie a informatiilor personale.

Sfaturi pentru o navigare sigura si responsabila, bazata pe cookies.
Datorita flexibilitatii lor si a faptului ca majoritatea dintre cele mai vizitate site-uri si cele mai mari folosesc cookieuri, acestea sunt aproape inevitabile. Dezactivarea cookie-urilor nu va permite accesul utilizatorului pe site-urile cele mai raspandite si utilizate printre care Youtube, Gmail, Yahoo si altele. Iata cateva sfaturi care va pot asigura ca nevigati fara griji insa cu ajutorul cookieurilor:

Particularizati-va setarile browserului in ceea ce priveste cookie-urile pentru a reflecta un nivel confortabil pentru voi al securitatii utilizarii cookie-urilor
Daca nu va deranjeaza cookie-urile si sunteti singura persoana care utilizaeaza computerul, puteti seta termene lunigi de expirare pentru stocarea istoricului de navigare si al datelor personale de acces.
Daca impartiti accesul la calculator, puteti lua in considerare setarea browserului pentru a sterge datele individuale de navigare de fiecare data cand inchideti browserul. Aceasta este o varianta de a accesa site-urile care plaseaza cookieuri si de a sterge orice informatie de vizitare la inchiderea sesiunii navigare.
Instalati-va si updatati-va constant aplicatii antispyware.
Multe dintre aplicatiile de detectare si prevenire a spyware-ului includ detectarea atacurilor pe site-uri. Astfel, impiedica browserul de la a accesa website-uri care ar putea sa exploateze vulnerabilitatile browserului sau sa descarce software periculos. Asigurati-va ca aveti browserul mereu updatat. Multe dintre atacurile bazate pe cookies se realizeaza exploatand punctele slabe ale versiunilor vechi ale browserelor.

Cookie-urile sunt pretutindeni si nu pot fi evitate daca doriti sa va bucurati de acces pe cele mai bune si cele mai mari site-uri de pe Internet – locale sau internationale. Cu o intelegere clara a modului lor de operare si a beneficiilor pe care le aduc, puteti lua masurile necesare de securitate astel incat sa puteti naviga cu incredere pe internet.

Cum pot opri cookie-urile?
Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite site-uri impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. De asemenea, refuzul de a accepta cookie-uri nu inseamna ca nu veti mai primi/vedea publicitate online.

Este posibila setarea din browser pentru ca aceste cookie-uri sa nu mai fie acceptate sau poti seta browserul sa accepte cookie-uri de la un site anume. Dar, de exemplu, daca nu esti inregistat folosind cookie-urile, nu vei putea lasa comentarii.

Toate browserele moderne ofera posibilitatea de a schimba setarile cookie-urilor. Aceste setari se gasesc de regula in “optiuni” sau in meniul de “preferinte” al browserului tau.

Pentru a intelege aceste setari, urmatoarele linkuri pot fi folositoare, altfel puteti folosi optiunea “ajutor” a browserului pentru mai multe detalii.

Cookie settings in Internet Explorer
Cookie settings in Firefox
Cookie settings in Chrome
Cookie settings in Safari
Setari Cookie in Opera
Pentru setarile cookie-urilor generate de terti, puteti consulta si site-ul:
https://www.youronlinechoices.com/ro/