Aproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeți funcțional

România  se pare că are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA (2018). Scorul obținut este în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015).  Analfabetismul funcțional în România este de 44% conform testelor PISA.

Domeniile testate au fost: citire, matematică și științe. Procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015. Rezultatele PISA  au fost publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

↘ CITIRE

Rezultatele PISA (2018) la secțiunea „citire” arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA (2015), cu 10 puncte mai puțin decât testarea PISA (2012) și un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009.

↘ MATEMATICĂ

Rezultatele PISA (2018) la secțiunea „matematică” înregistrează cea mai mare scădere față de testarea anterioară din istoria acestor teste. Este vorba despre 14 puncte pierdute de România față de PISA (2015) și 15 puncte față de PISA (2012).

↘ ȘTIINȚE

Rezultatele PISA (2018) la secțiunea „științe” sunt și ele mai slabe, diferența față de cele de la PISA (2015) fiind de 9 puncte, iar față de PISA (2012) de 12 puncte.

↘ Indicatori de performanță

În privința indicatorilor de performanță, proporția celor care au rezolvat cele mai dificile probleme la cel puțin unul dintre cele trei domenii (subiecte) – citire, matematică sau științe – reprezintă 4% din total, în timp ce media țărilor OCDE este de 4 ori mai mare (16%).

Procentul celor mai slabi elevi la citire, cei care nu au reușit să treacă de exercițiile cu grad foarte redus de dificultate, este de 41 (citire), respectiv 47 (matematică). Asta în condițiile în care media OECD este la jumătatea acestor valori. Pentru științe, 44% dintre cei testați nu ajung nici măcar la nivelul 2, adică nu au competențe de bază și nu pot face conexiuni între informațiile pe care le au și aspecte din viața reală.

↘ Analfabetism funcțional

⁂ Definiție: O persoană este analfabetă funcţional dacă nu se poate angaja în toate acele activităţi în care este nevoie de un anumit nivel de educaţie şi cunoştinţe pentru funcţionarea sa efectivă în cadrul grupului sau comunităţii din care face parte şi totodată pentru a-i da posibilitatea să folosească cititul, scrisul şi socotitul pentru ea şi pentru dezvoltarea comunităţii din care face parte.

Analfabetismul funcțional este definit prin faptul că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce se vorbește în textul respectiv. Este alarmant deoarece procentul analfabetismului funcțional a ajuns la 44%.

Această eșantionare a fost făcută științific, la teste participând aproape cinci mii de elevi în vârstă de 15 ani din clasele a VII-a, a VIII-a și majoritatea din clasa a IX-a (peste 180 de școli).

Raportul OECD arată că 59% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la citire, pe lângă o medie de 77% la nivelul OECD. Asta înseamnă că acești elevi pot cel puțin să identifice ideea principală dintr-un text de mărime medie, pot găsi informația pe baza unor criterii explicite, uneori complexe și pot reflecta asupra scopului și formei unui text, atunci când sunt puși să facă asta.

În medie, procentul de analfabetism funcțional a urcat de la 39% în 2015 la 44% în 2018, marcând o creștere de 5%.

De cealaltă parte 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, acesta fiind nivelul de analfabetism funcțional la CITIRE. La MATEMATICĂ sunt și mai mulți elevi care nu se descurcă nici măcar cu operații aritmetice de bază, procentul celor care nu ajung la nivelul 2 de dificultate în testele PISA 2018 fiind de 47%: de exemplu, nu s-au descurcat să compare distanța totală a două rute alternative sau să convertească prețuri din lei în valută. La ȘTIINȚE se marchează o creștere până la 44% a proporției celor care nu pot realiza corelații elementare în acest domeniu. Acești studenți nu pot oferi explicații posibile în situații familiare sau nu pot trage concluzii bazate pe simple investigații.