5 situații când nu avem voie să folosim CRATIMA

5 situații când nu avem voie să folosim CRATIMA

A folosi corect cratima implică o mică analiză gramaticală și semantică a unei structuri. Uneori greșelile se fac din cauză că structurile se pronunță la fel. Cu anumite reguli, se poate evita foarte ușor scrierea greșită și cratima poate fi pusă cu încredere la locul ei.

 

Când NU folosim CRATIMA?

⛔️ forma neaccentuată a pronumelui personal (persoana a 2-a singular) în loc de desinența verbală „-ți” (persoana a 2-a plural)

de exemplu: lăsa-ți în loc de lăsați; pune-ți în loc de puneți etc.

Putem avea aceeași construcție, dar cu sensuri diferite: „Puneți toți lucrurile la locul lor!” și „Pune-ți pofta în cui”;

 

⛔️ în cazul substantivelor în cazul Vocativ 

de exemplu: „Ce faci, frumoas-o?” în loc de „Ce faci, frumoaso?”

 

⛔️ când gradul de sudură a unor cuvinte compuse este mai mare

vom scrie cuvintele următoare legat: „bunăvoință”, „deochi”, „fărădelege”, „untdelemn”

 

⛔️ în cazul denumirilor de funcție ce conțin adjectivul „principal” și „general”

de exemplu: „comisar principal”, „director general” etc.

 

⛔️ în cazul neologismelor adaptate care se termină în litere care aparțin alfabetului limbii române, pronunțate ca în limba română

de exemplu: „joburi”, „joggingul”, „trenduri”, „boarduri”. Cuvintele care se termină în „y”, acesta dispare și devine „i”: „dandism” (dandy + ism) sau „derby”: „derby-ul/derbiul”.

 

📕MANUALUL DE DICȚIE „ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI” POATE FI CUMPĂRAT ACCESÂND ACEST LINK.

📕CARTEA „613 GREȘELI GRAMATICALE” POATE FI CUMPĂRATĂ ACCESÂND ACEST LINK.

Dacă vă doriți o comunicare corectă și îngrijită în limba română, încercați să țineți cont de sfaturile de mai sus.

 

🔍🔍🔍 Pentru mai multe capcane lingvistice, accesează categoria:

 CUM E CORECT?

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *