5 expresii și locuțiuni demult uitate

În unele cazuri figurile de stil folosite în limba vorbită provin din opere literare, altele au fost create de vorbitori talentați, care de obicei rămân anonimi. Există și expresii popularizate de scriitori, care, la rândul lor, le-au luat de la un colectiv de vorbitori. Indiferent de originea lor, când reușesc să cucerească pe ascultător sau pe cititor, noile expresii se instalează în limbajul uzual, căruia îi dau savoare și, adesea, concizie. (Puțină gramatică – Al. Graur)

Iată câteva exemple de locuțiuni și expresii înțelese greșit și modificate cu timpul:

1

Apă chioară

Adesea un cuvânt învechit, menținut într-o expresie, este înlocuit cu unul actual, asemănător întrucâtva ca formă, cu riscul de a denatura totuși ideea de bază. Latinescul „clarus” (limpede) s-a păstrat în românește sub forma „chiar” – feminin „chiară”. De aici și expresia „apă chiară” (apă limpede). Când adjectivul a început să fie uitat, „chiar” rămânând numai ca adverb, „apă chiară” s-a transformat în „apa chioară”, introducându-se femininul lui „chior”, care fusese de curând împrumutat. Evident, expresia are acum în jurul ei altă atmosferă.

2

a umbla creanga

Alteori valoarea nu se schimbă și modificările de formă mărturisesc numai efortul făcut de vorbitori pentru a înțelege fiecare cuvânt în parte. „A umbla creanga” înseamnă „a umbla fără rost, haimana”. La început se zicea „a umbla granca”, cu un cuvânt din aceeași familie cu „graniță”: la frontiere mișunau aventurierii, oamenii fără căpătâi, de aceea se zicea și „a umbla marginea”, „a bate laturile” etc. Deoarece „grancă” nu e folosit în românește, vorbitorii l-au înlocuit cu un cuvânt cunoscut de ei – „creangă” – ideea de exprimat rămânând aceeași. Ar fi însă greu de justificat vreo legătură cu noțiunea de „creangă”.

3

porc de câine

Și cuvintele bine cunoscute sunt uneori deformate. Toată lumea știe în ce împrejurări se spune despre cineva că este un „porc de câine”. Dar cum se pot combina cele două nume de animale? La început s-a zis „păr de câine”, cam în același fel în care se spunea despre un om rău că are „păr de lup”. Evident, pentru noi „porc” spune mai multe decât „păr”, chiar dacă vorbitorul nu știe să explice legătura cu câinele.

4

moși pe groși

A spune „moși pe groși” înseamnă „ a spune lucruri neserioase, palavre”. Expresia primitivă a fost a spune „povești cu moși păroși”: „păroși” s-a schimbat în „pă groși”, acolo unde se pronunță „pă” în loc de „pe”. Adevărul este că, în forma nouă, înțelesul e mai greu de prins decât în cea veche.

5

a da rasol

„a da rasol”, cu înțelesul de „a face un lucru de mântuială”, provine de la văruitul pereților: se zice așa despre primul strat de var dat cu bidineaua, fără deosebită atenție. Zidarii, la rândul lor, au împrumutat ideea de la gospodinele care foloseau expresia cu sensul de „a da sare” și s-a întrebuințat mai întâi la prepararea murăturilor. S-a descoperit, de asemenea, că se numea „rasol” și un preparat folosit în frizerie, format cu elementul de compunere „-ol” – de aici și concluzia că „a da rasol” înseamnă „a rade superficial”.

Ei bine, acestea sunt doar câteva exemple pentru a vedea câte lucruri interesante se pot afla când se studiază originea expresiilor și prin toate acestea rezultă cu siguranță și un argument în plus pentru justificarea apariției dicționarului.

📕MANUALUL DE DICȚIE „ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI” POATE FI CUMPĂRAT ACCESÂND ACEST LINK.

📕CARTEA „613 GREȘELI GRAMATICALE” POATE FI CUMPĂRATĂ ACCESÂND ACEST LINK.

Dacă vă doriți o comunicare corectă și îngrijită în limba română, încercați să țineți cont de sfaturile de mai sus.

🔍🔍🔍 Pentru mai multe capcane lingvistice, accesează categoria:

 CUM E CORECT?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.