5 disfuncționalități de vorbire la adulți

Comunicarea este un lucru extrem de valoros pe care uităm de multe ori să-l valorificăm. Uităm cât de ușor este pentru mulți dintre noi să vorbim cu încredere prietenilor, colegilor sau membrilor familiei. Există puține lucruri mai frustrante decât încercarea de a te exprima când puterea de a vorbi te lasă la greu. Bâlbâitul și alte tulburări de vorbire comune sunt dificile chiar și când vorbim despre transmiterea celor mai simple idei, și, ca rezultat, pot duce la izolare socială și depresie.

Există mai multe motive pentru care adulții au tulburări de vorbire, de la leziuni cerebrale traumatice la impedimente de vorbire care nu au fost corectate în copilărie. Iată unele dintre cele mai frecvente tulburări de vorbire la adulți și modul în care sunt tratate.

① DISLALIA (BÂLBÂIALA)

Dislalia este tulburarea de pronunție (de articulare) provocată de afecțiuni organice sau funcționale ale organelor periferice ale vorbirii și care constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete (combinații de sunete).

S-ar putea să fie o surpriză faptul că mulți actori celebri s-au confruntat cu această problemă; printre ei se numără și James Earl Jones.

Dislalia începe de multe ori în copilărie și poate dura toată viața. Intervenția timpurie este vitală pentru a corecta problema.

↘ CE CAUZEAZĂ DISLALIA?

În timp ce cercetătorii nu au identificat o cauză exactă a bâlbâielii, ei cred că poate exista o componentă genetică – cei care suferă de această tulburare tind să aibă membri în familie care s-au confruntat la rândul lor cu asta.

Problemele pot fi, de asemenea, complicate de factori externi. Bullyingul și jena contribuie la anxietate, care, la rândul ei, strânge mușchii folosiți pentru vorbire.

↘ CUM ESTE TRATATĂ DISLALIA?

Tratamentul implică lucrul cu un medic logoped, un trainer specializat (depinde de gradul tulburării). Acești profesioniști lucrează atât cu adulți, cât și cu copii pentru a trata tulburările de vorbire, limbă și înghițire.

Cei care se bâlbâie lucrează pentru a-și controla rata de vorbire și pentru a monitoriza respirația. Pe măsură ce practică aceste tehnici, vorbirea se va îmbunătăți în timp.

Comandă acum manualul de dicție „Șase sași în șase saci” – Carmen Ivanov

② APRAXIA

Apraxia este o tulburare motorie cauzată de deteriorarea creierului (în special a cortexului parietal posterior) în care individul are dificultăți în a efectua sarcini sau mișcări atunci când este întrebat. Natura leziunilor cerebrale determină severitatea, iar absența pierderii senzoriale sau a paraliziei ajută la explicarea nivelului de dificultate.

Cu alte cuvinte, la apraxie, limba și buzele nu se pot mișca în mod corect pentru a produce sunete. În cazuri extreme, apraxia poate face pe cineva incapabil să vorbească.

↘ CE CAUZEAZĂ APRAXIA?

Apraxia este cauzată în mod obișnuit de accident vascular cerebral, demență, tumori cerebrale sau leziuni cerebrale traumatice.

↘ CUM ESTE TRATATĂ APRAXIA?

La fel cum un sportiv trebuie să antreneze anumiți mușchi, astfel încât aceștia să răspundă corect, un logoped va lucra împreună cu pacientul pentru a recalifica mușchii implicați în discurs. Aceasta înseamnă practicarea repetată a mișcărilor gurii.

③ DISARTRIA

Disartria reprezintă tulburarea de pronunție a cuvintelor. Pacientul cu disartrie înțelege perfect semnificația cuvintelor, le poate evoca, dar nu le poate pronunța. Forma completă a acestui deficit se numește anartrie.

Dizartria este o tulburare a vorbirii, caracterizată printr-un ritm neregulat, greoi și chinuit. Poate fi însoțită de o voce nazală, cauzată de slăbiciunea palatului. Indiferent dacă se instalează brusc sau treptat, disartria este de obicei evidentă în cursul conversațiilor obișnuite. Este confirmată, cerându-i-se pacientului să pronunțe câteva cuvinte și sunete simple.

Disartria este ocazional confundată cu afazia, tulburare care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris.

↘ CE CAUZEAZĂ DISARTRIA?

Potrivit studiilor, următoarele boli joacă un rol major în dezvoltarea disartriei:

→ tumorile pe creier

→ boala Lou Gehrig – Scleroza laterală amiotrofică (SLA)

→ Parkinson

→ scleroză multiplă

→ distrofie musculară

→ paralizie cerebrală

↘ CUM ESTE TRATATĂ DISARTRIA?

Găsirea tratamentului corect depinde de cauza principală a disartriei și de severitatea ei. Specialiștii se vor concentra pe formarea mușchilor din gură, buze și limbă pentru a-i face mai puternici.

④ TULBURĂRI DE VOCE CARE IMPLICĂ LARINGELE

Există mai multe tipuri diferite de tulburări de voce care sunt cauzate de probleme cu laringele, implicit cu vocea. Unele dintre aceste tulburări de voce includ:

↘ Răguşeală

Cei care își folosesc vocea ca parte a activităților lor zilnice (cum ar fi profesorii și cântăreții) sunt mai predispuși la răgușeală decât ceilalți, și este de obicei o condiție temporară. Cu toate acestea, răgușeala cronică poate fi un indicator al altor probleme.

↘ Polipi sau noduli pe corzile vocale

Aceste creșteri îngreunează vibrațiile corzilor vocale pentru a produce sunet. Acestea sunt cauzate de o gamă largă de condiții, de la alergii la fumat. Sunt îndepărtați chirurgical, dar dacă mărimea lor nu este încă problematică pot fi gestionați cu succes prin tratarea stării de bază.

↘ Disfonia spasmică

Acest lucru se întâmplă atunci când corzile vocale au spasme sau se strâng atunci când vorbești. Uneori este posibil să nu poți vorbi deloc. Este cauzată în mod obișnuit de probleme legate de sistemul nervos sau de tulburări cerebrale. Încă nu există niciun remediu pentru această afecțiune, dar este recomandată terapia vocală pentru a reuși o comunicare mult mai ușoară.

⑤ AFAZIA

Afazia este o tulburare a vorbirii care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultând în urma unor leziuni dobândite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită afaziologie.

↘ CARE SUNT SIMPTOMELE?

Unele dintre simptome pot include:

→ vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un stil telegrafic;

→ parafazii fonematice sau „dezintegrare fonetică” (producerea unor cuvinte cu foneme incorecte);

→ deficiențe gramaticale, mai ales de sintaxă (agramatism);

→ debit verbal încetinit, laborios;

→ pronunția (articularea) cuvintelor defectuoasă;

→ „melodia verbală” (prozodia) săracă;

→ scrisul este defectuos, în parte și prin slăbiciunea mâinii drepte;

→ înțelegerea vorbirii este puțin sau de loc afectată;

→ pacientul este conștient de dificultățile avute, reacționează depresiv;

→ comunicarea este redusă în primul rând datorită incapacității de expresie.

↘ CUM ESTE TRATATĂ AFAZIA?

Există mai multe abordări diferite ale tratamentului. Va trebui să se lucreze îndeaproape cu logopedul pentru a găsi cele mai eficiente moduri de exprimare și funcționare. Uneori, asta poate însemna învățarea de noi modalități de comunicare prin utilizare de gesturi sau imagini.