5 cuvinte cu poveste

5 cuvinte cu poveste

 

❶ LICEU

Cuvântul „liceu” a intrat în limba română prin franțuzescul „lycée”, care vine din latinescul „lyceum”. Foarte puțini știu povestea din spatele acestui cuvânt. În Grecia Antică, Aristotel dezvoltase un sistem de învățământ al gândirii și al mișcării libere și se întâlnea cu discipolii săi într-o livadă care fusese cândva frecventată de zeul Apollo. Livada era străjuită de o statuie cu un cap de lup – lykeion. Și discipolii au numit activitatea care se desfășura acolo prin simbolul pe care îl reprezenta statuia cu cap de lup: se întâlneau la lykeion, adică la lup.

 

❷ VACCIN

Cuvântul „vaccin” ne amintește de latinescul „vaccinus” care înseamnă: de vacă. Cuvântul se referă la un ser descoperit de medicul englez Jenner, în 1786 denumit „vaccină”. Serul era extras dintr-o pustulă care se dezvolta pe ugerul vacilor bolnave de vărsat și, dacă era injectat apăra de vărsat.

 

❸ ZĂNATIC

„Zănatic” provine din latinescul „dienatic”, un derivat pentru numele zeiței Diana și indică persoana care este luată de zâne – nebun. În zona mitologiei românești, s-a dezvoltat și cuvântul „șoiman/șoimănit”, cu același sens – cel care a văzut ielele (zânele dacice).

 

❹ TRIVIAL

Provine din latinescul „trivialis/trivium”: inițial avea semnificația de răspântie de trei drumuri; acum are sensul de vulgar, obscen, impudic, care nu poate fi spus în public. Extinderea acestor cuvinte poate că a fost influențată și de plăcerea de a spune lucruri neplăcute, tainice în alte locuri decât cele oficiale (inclusiv intersecții, acolo unde, în vechile piețe romane, oamenii își spuneau unul altuia ultimele informații și bârfe).

 

❺ CONDOLEANȚE/DOLEANȚE

„Condoleanțe” vine de la fr. „condoléances” și e derivat cu prefixul sociativ con-: franțuzescul „doléances” și latinescul „dolere” (a se plânge, a jeli). În limba română, traducerea ar fi: durere împărtășită cu altul/împreună la un moment funerar.

Se pare că folosirea actuală a termenului „doleanțe” (folosire mai frecventă la plural: plângere, jalbă, cerere, năzuință) apare generalizat cu sensul de orice dorințe/solicitări, chiar dacă semantica sa este preponderent negativă.

 

De multe ori, având în vedere anumite cuvinte din limba română, remarcăm o deturnare semantică care este o dovadă a necunoașterii etimologiei termenilor și care generează de cele mai multe ori erori în folosirea termenilor respectivi.

 

Citește și: „5 cuvinte care nu știai ce înseamnă de fapt


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Vizualizari : 1788

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *