5 capcane gramaticale

Gramatica a fost mult timp un subiect de studiu, a fost inclusă în cadrul filosofiei și al logicii, iar apoi s-a desprins ușor și și-a câștigat autonomia, devenid o disciplină în adevăratul sens al cuvântului. Este un domeniu complex care cuprinde atât structura gramaticală a unei limbi, care ordonează gândirea, discursul scris și oral, cât și totalitatea ramurilor din domeniul lingvisticii.

Iată 5 capcane gramaticale în care fie am căzut, fie am dat peste ele:

➡ Protestăm, protestăm. Dar de ce?

Am tot auzit în ultima vreme la televizor că oamenii „protestează împotriva guvernului”, „protestează împotriva măsurilor de austeritate” etc. Vei spune „și ce e greșit în această exprimare? Toată lumea o folosește!”. Aproape toată lumea. Și da, este greșită. „A protesta împotriva a ceva” și „protest împotriva” sunt pleonasme.

Conform DEX, „a protesta” înseamnă „a manifesta o împotrivire faţă de ceva, a-și exprima dezaprobarea față de ceva, a se opune”. Deci poți spune că protestezi „la adresa guvernului”, nu „împotriva guvernului”, „protest la adresa purtării măștilor de protecție” nu „protest împotriva…”, „protest față de Donald Trump” etc.

Un sinonim pentru a „a protesta” este „a se împotrivi”. Te poți „împotrivi împotriva”? Așadar, este bine să protestăm? Da! Să protestăm față de uciderea lentă a limbii române!

➡ Cea mai extraordinară capcană

Nu toate adjectivele au grad de comparație. Și, cu toate acestea, auzim sau vedem încă destul de des expresia „cel/cea mai optim/ă”. De ce se întâmplă acest lucru? Poate din dorința de a accentua, poate din cauza faptului că nu știm gramatica limbii române, poate din cauză că nu ne pasă. În fine, cauzele sunt de ordinul sutelor.

De asemenea, nimic nu poate fi „mai maxim” sau „cel mai minim”.Conform DEX „optim” are sensul de „cel mai bun” sau „foarte bun”.Deci „cel mai optim” ar trebui să dispară din exprimarea noastră cât mai repede posibil.

➡ Șefu’ la gramatică

Este extrem de plăcut să ai un job stabil. În funcție de gen poți fi „patronul la oameni”, „șefa la bani”, „camerista la hoteluri” etc. Nu ne mai putem întrebarea „de ce?”, dar în schimb poate ne amintim puțin de cazul Genitiv. Poți fi patronul unui restaurant, poți fi camerista unui hotel/camerita hotelului și așa mai departe.

Este o mare greșeală folosirea Genitivului împreună cu prepoziția „la”. Exemplele pot continua: „șeful la redacție”, „ușa la intrare”, „cheile la garaj” etc.

➡ Oh, grammar…

O altă capcană destul de des întâlnită este traducerea mot-à-mot a unor expresii și cuvinte din altă limbă. Ne place limba engleză, nimeni nu poate contesta acest lucru. Pe lângă faptul că nu dăm atenție cuvintelor românești, pentru că ni se par obsolete, limba engleză are și ea sensul ei. Dar ce se întâmplă cu acest sens: face sens sau are sens?

Expresia în limba engleză este „make sense”. Într-adevăr, dacă am traduce cuvânt cu cuvânt ar reieși „a face sens”. Dar limba română are și ea expresia ei „a avea sens”. Deci nu ar trebui să existe nicio problemă. Românul, inventiv din fire și plictisindu-se foarte repede de limba natală, a decis să inventeze o mică expresie „ a face sens”, expresie total greșită.

➡ Gramatica și pofta de „ș-uri”

Uneori mai greșim. Nimeni nu este perfect. Dar, mai mult ca perfectul ar trebui să ne iasă perfect. Doar că ne e foame. Și mâncăm ce prindem: uneori o vocală, alteori o consoană și alteori, mai grav, mâncăm bucăți/hălci întregi de cuvinte. Să vedem ce se întâmplă când mâncăm litera „ș”: pornim de la verbul „a rămâne” – forma  la persoana a II-a singular este „rămăseseși”, dar nu știu cum se întâmplă că  se ajunge la forma „rămăsesei”. Același lucru se aplică și verbelor „a pleca”, „ mânca” etc. „plecaseși”, „mâncaseși”, „vorbiseși” nu  „plecasei”, „mâncasei”, „vorbisei”.

Același lucru se întâmplă și când se confunză persoana I plural cu persoana I singular.

CARTEA „613 GREȘELI GRAMATICALE” POATE FI CUMPĂRATĂ ACCESÂND ACEST LINK.

Dacă vă doriți o comunicare corectă și îngrijită în limba română, încercați să țineți cont de sfaturile de mai sus.

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține Dictie.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.