TOP 5 expresii folosite greșit în vorbirea în public

TOP 5 expresii folosite greșit în vorbirea în public
Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

Capacitatea de a vorbi corect în public este astăzi o abilitate indispensabilă, pentru ca publicul să înţeleagă cât mai bine noţiunile termenilor şi expresiilor folosite de noi în discurs. Vom prezenta câteva expresii destul de bine cunoscute şi folosite destul de des în cadrul prezentărilor ținute în fața audienței, dar şi în comunicarea de zi cu zi. Aceste expresii de cele mai multe ori sunt folosite greşit, deoarece foarte multă lume nu cunoaște forma sau sensul exact al acestor expresii, sau chiar nu cunoaşte sensul cuvintelor care intră în formarea acestor expresii.

Wrong

 Liniște! Să nu se audă musca

Este o greșeală destul de întâlnită. Dar să vedem care este varianta corectă. Putem spune “Liniște! Să se audă musca.“, dacă vrem să cerem să fie atât de liniște, încât să se audă bâzâitul unei muște în zbor. Altă variantă corectă a acesteia ar fi: “Liniște! Să nu se audă nici musca”, caz în care cererea e și mai categorică, în sensul că trebuie să fie atât de liniște, încât să nu se audă absolut nici un zgomot.

Minim și maxim

Ce ar fi acum să ascultăm muzică la maxim sau minim. Care ar fi greșeala în acest caz? Aici se folosesc locuțiunile adverbiale compuse din prepozitia “la” plus substantivele “maximum” sau “minimum”. Noi le-am folosit ca adjective, ceea ce este greșit. Deci, varianta corectă ar fi „Să ascultăm muzică la maximum sau minimum”. La maximum/minimum sunt locuțiuni adverbiale, compuse din prepoziția la plus substantivele maximum/minimum.

Exemplu: S-a înfuriat la maximum; a redus la minimum cheltuielile de trai.  Ca adjective, aceste cuvinte au formele maxim/minim: valoare maximă, eforturi minime.

Dam sfoară în țară

Acum să încercăm să dăm sfoară în țară. Este o altă greșeală ușor de făcut, deoarece cele două cuvinte sunt foarte apropiate ca pronunție, și anume sfară/ șfară adica “fum” și sfoară. Aici trebuie să specificăm faptul că primul cuvânt (sfară) a ieșit de mult din uz. Istoria acestei expresii are la bază un vechi procedeu de comunicare la distanță, prin aprinderea unor focuri. Mai précis, a da sfară în țară însemnă  a semnala ceva cu ajutorul fumului, de la un post de strajă, la altul. De aici, rezultă și sensul actual al acestei expresii de a răspândi o veste.

Câine sur la vânătoare

În expresia “Câine sur la vânătoare” nu prea există legătură între culoarea câinelui și performanțele lui la vânătoare? Răspunsul este nici una. De fapt această expresie are sensul de “ineficient, inutil, nepotrivit, nelalocul lui”. Deci, varianta corectă este „Câine surd la vânătoare”.

Până număr la trei…

„Până număr la trei să plecați de aici!” Numărăm (de la unu) până la trei. În acest caz prezența primului “până” determină ezitarea de a-l repeta, și de aceea această expresie devine greșită. Deci varianta corectă ar fi: „Până număr până la trei să plecați de aici!”.

Acestea sunt unele din cele mai utilizate expresii folosite în vorbirea zilnică şi nu numai. Deci ca o concluzie a ceea ce am prezentat mai sus, a învăţa să vorbeşti corect, înseamnă în primul rând să cunoşti sensul tuturor expresiilor pe care le foloseşti în vorbirea curentă, iar pe cele care nu le cunoşti în totalitate să le foloseşti doar când stii sigur sensul și forma lor.

Dacă ți-a plăcut articolul poți găsi mai multe informații despre vorbirea corectă în public în cartea Șase sași în șase saci.

O poți comanda de AICI.

 

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

1 Comentariu

  • Eugenia Posted 28/04/2014 14:25

    Si ati uitat clasica „MAREA MAJORITATE”. Ce ma intriga pe mine este de ce nu folosesc si „mica minoritate”. 🙂

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *