Mark Twain ar putea fi cenzurat. Află DE CE?

Mark Twain ar putea fi cenzurat. Află DE CE?
Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

Cine nu a citit „Aventurile lui Huckleberry Finn”, povestea plină de umor și ironie a unui băiat hoinar, de-a lungul fluviului Mississippi, care încearcă să se integreze în societate? Ei bine, se pare că romanul lui Mark Twain este controversat în SUA și se dorește o reeditare a acestuia din cauza cuvintelor des folosite cu atribut rasial, cum ar fi „nigger” (negru, negrotei) sau „injun” (piei roșii, indieni).

Opiniile sunt împărțite, mai ales în rândul profesorilor a căror programă școlară include acest roman. Asemenea cuvinte trebuie reeditate/schimbate atunci când sunt prezentate în școală sau trebuie să păstrăm integritatea operelor de artă? Tinerii sunt protejați prin cenzurarea acestor cuvinte sau evitarea lor înseamnă o digresiune de la discuția despre rasism? În timp ce unii spun că schimbarea este benefică deoarece nu există riscul ca tinerii să adopte atitudini și injurii rasiale, alții sunt de părere că cenzura este contrară valorilor regimul politic democratic.

Se mai pune problema și din punct de vedere etimologic. Dacă se înlocuiește cuvântul „nigger” cu „sclav” se poate înțelege că toate ofensele sunt legate strict de folosirea termenului și nu de istorie, sclavagism și toate evenimentele care au dus la formarea și folosirea lor. Prin înlocuirea/înlăturarea cuvintelor va avea loc edulcorarea istoriei sociale, economice și lingvistice.

Totuși, vorbim despre o carte, o operă a unui autor important, iar folosirea cuvântului „nigger” este considerată mai mult decât o schimbare de termeni. Cuvântul este legat de dimensiunea morală a cărții și probabil fără el ar rezulta o viziune diluată a mesajului transmis de autor.

Mark Twain a folosit acele cuvinte pentru a reda atmosfera vremii respective. Prin descriere și dialog autorul îi face pe cititori să intre în acel univers, să se emoționeze și chiar să se identifice cu anumite personaje. Cu siguranță el nu avea de unde să știe că peste 100 de ani, termenul va lua amploare și va fi folosit ca un soi de „armă” împotriva oamenilor. Prin operele lor, autorii creează un univers: surorile Brontë (au redat portretul Angliei în secolul 19), Oscar Wilde (prin expresiile dandy), Shakespeare (secolul 16 – prin personaje complexe întâlnite și azi), Caragiale și Alecsandri (prin comic, ironie și cuvinte cu subînțeles), etc.

Noi suntem de părere că fără cuvinte specifice, fără expresii atât de sugestive și fără personaje de impact, atmosfera unei opere se va pierde, muzicalitatea fiecărei perioade nu se va mai auzi la fel de bine și emoțiile pe care le trăim vor fi distorsionate.

Dacă vorbim despre cenzură, Mark Twain nu este singurul autor care s-a vrut cenzurat. Iată câțiva autori ale unor cărți destul de controversate la vremea respectivă:

  • „Lolita” de Vladimir Nabokov (1955) – de la el a pornit și termenul de „lolită”(adolescentă seducătoare);
  • „1984„ de George Orwell (1949) – despre o societate utopică, privată de libertate și adevăr;
  • „1001 de nopți” (povești arabe) – considerate imorale;
  • „Originea speciilor” de Charles Darwin (1859) – despre selecția naturală, constând în eliminarea (pentru supraviețuire) indivizilor necorespunzători (animale, plante) ;
  • „Madame Bovary” de Gustave Flaubert (1856) – interzisă pentru ofensele aduse moralei publice;

Ar trebui să scoatem „țigăncile” din „La țigănci?”

Iar lista poate continua. Dar și o mulțime de figuri românești completează lista. Mihai Eminescu, Emil Cioran, Ana Blandiana, Radu Gyr, Marin Preda, Mircea Eliade sunt doar câțiva dintre autorii care au fost cenzurați într-o anumită perioadă și care acum sunt studiați în școli.

De exemplu, Mircea Eliade folosește des termenul „țigancă/țigănci” în nuvela sa „La țigănci”.

Exemplul poate fi asemănător cu cel al romanului american. Deși nuvela lui Eliade are o structură diferită, prezentând drama unui artist ratat, o alegorie a drumului spre moarte, el folosește cuvântul „țigancă”.

Și acest cuvânt are conotații rasiale. În 2012, noua ediție a DEX-ului a modificat definițiile pentru termenul „țigan” și a introdus cuvântul „rrom”. Dacă în unele versiuni anterioare cuvântul „țigan” era definit ca „epitet dat unei persoane cu apucături rele”, astăzi definiția lui arată cam așa: „ȚIGÁN, -Ă, țigani, -e, s. m., adj. I. S. m. 1. Persoană care face parte dintr-o populație originară din nord-vestul Indiei, care a migrat începând din sec. V în Persia, Asia Mediteraneeană și în Imperiul Bizantin, în sec. X-XVI în sud-estul și centrul Europei și în nordul Africii, în sec. XV în vestul Europei (în special în Peninsula Iberică), iar în sec. XIX și în cele două Americi și care vorbește o limbă indo-europeană.”

Cuvântul „rrom” a fost introdus pentru a exista un termen care să nu aibă conotații rasiale și pentru a putea fi folosit în diferite contexte. Totuși, programele școalare conțin aceste cărți nemodificate.

Ar trebui cenzurat acest cuvânt? Dar cel din romanul american? Și nu în ultimul rând, fac școlile un mare deserviciu elevilor, prin evitarea discuțiilor despre probleme controversate precum rasism, religie sau cenzură?

 

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *