Dedicată generaţiei “decât”

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

Vă întreb pe voi, cei care alegeţi să nu mai folosiţi negaţia (obligatorie) înainte de a pronunţa adverbul “decât” când rolul său este cel restrictiv în construcţii negative şi pe voi ceilalţi care preferaţi să garnisiţi cuvântul repercusiune cu un potent “cur”, pronunţând cu ostentaţie “reperCURsiune”, sau pe voi, cei care de lene, scurtaţi diverse cuvinte precum: cititori în cittori sau căsătorie în căstorie sau proprietate în propietate, ori voi cei care (chiar şi din scaunul de prezentator TV) ne şuieraţi continuu “şcenă, aşcensor, faşcinant sau faşcicul” în loc de scenă, ascensor, fascinant, fascicul, dacă ne mai trebuie limba română Sau regulile sale de scriere sau pronunţie?

Asta pentru că după o săptămână petrecută în Chişinău (Republica Moldova) am observat oameni care încearcă cu disperare să păstreze (vorbească) limba română în forma sa corectă şi în ciuda calchierilor din limba rusă, să formuleze şi pronunţe cât mai bine cuvintele. Asta nu înseamnă că prietenii de peste Prut nu au grave probleme de pronunţie în limba română. Cele mai grave “particularităţi”, întâlnite la 90% dintre persoanele cu care am stat de vorbă la Chişinău sunt sesizabile atunci când în cuvânt apare sunetul “e”, în sesnsul că alătură în vorbire vocala “i”.

Astfel cuvintele care conţin vocala “e” sunt pronunţate în loc de: european, europarlamentar, euro, efemer, examen – “ieuropian, ieuroparlamientar, ieuro, iefemier iexamien”. De asemenea, exista şi o tendinţă de a scurta unele cuvinte, astfel că în loc de pâine, câine, mâine pronunţia acestora este “pâne, câne, mâne”. Mai e şi consoana “L” rostită mult îngreunat… dar pentru asta de vină sunt ruşii 🙂 .  Cu toate acestea, odată ce persoanele cu care am venit în contact au fost corectate (la cursurile de dicţie susţinute acolo), au încercat (şi reuşit în mare parte) să pronunţe cuvintele în forma lor corectă.

Şi pentru că şi printre ai noştri am găsit o mulţime de nemulţumiţi de generaţia “decât”, vă întreb, ce facem atunci când auzim (over and over) colegul, vecinul, copilul… pronunţând greşit cuvintele sau formulând greşit propoziţiile?

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

5 Comentarii

  • Trackback: Carmen’s Spored Blog » Blog Archive » Dedicată generaţiei “decât”
  • Trackback: Dedicată generaţiei “decât” « Pandora's | Blog la feminin
  • Trackback: Tweets that mention Lecţia de Dicţie » Dedicată generaţiei “decât” -- Topsy.com
  • Consuela Posted 21/11/2010 16:22

    hmmmmmmmmmmm…. inca foarte toleranta cu “i”-ul si “e” -ul dupa vizita la Chisinau…:)))
    De altfel, iti multumesc pentru tot ce-au insemnat orele tale, dincolo de corectarea dictiei si anume, vizualizarea si interactiunea cu un jurnalist veritabil… lucru de care mi-era un pic dor.
    De altfel, multi dintre trainerii care ati aceptat sa fiti alaturi de noi in aceasta dura provocare de rebrandig, ati facut mult mai multe pentru noi…
    Ati adus un suflu de peste Prut, din Europa, din West!!! Deci, MULTUMESC. Ne revedem in februarie, da…?
    P.S.sorry, incurcasem initial topicul…:))

  • Beto Posted 05/02/2011 11:30

    In sfarsit am gasit ceva concret si bun pentru dictie. Aveam si eu cateva exercitii pentru dictie dar nu stiam exact cum sa le folosesc. Am o intrebare. Am 18 ani si sunt Rrrr-it. Crezi ca se mai poate corecta acest lucru? Eu cant si am nevoie de dictie pentru a avea claritate la voce si multe altele. Astept un reply aici sau pe blogul meu. Multumesc

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *