20 de cuvinte pe care toată lumea le pronunță greșit

20 de cuvinte pe care toată lumea le pronunță greșit
Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

În limbajul de zi cu zi, sau chiar la radio și televizor folosim cuvinte. Majoritatea dintre noi se străduiește să le folosească în mod corect. Doar că de foarte multe ori folosim cuvinte greșit pentru că le-am auzit în forma lor greșită de fiecare dată: de la părinți, profesori, prieteni, radio sau TV. Mai jos aveți o listă cu 20 dintre cuvintele folosite în limba română în mod greșit sau pronunțate în mod greșit.

MANUALUL DE DICȚIE ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI POATE FI CUMPĂRAT ACCESÂND ACEST LINK. 

  1. Repercursiune – forma corectă a cuvântului este repercusiune, dar 90% dintre vorbitorii de limba română folosesc forma greșită care include un R în plus.
  2. Vroiam – forma corectă a cuvântului este voiam sau vream. În limba română nu există verbul a vroi. Așadar vroiam este o combinație a celor două verbe deja existente în limba română: voiam+vream
  3. Mingie – forma corectă a cuvântului este minge.
  4.  Plaje – forma corectă a cuvântului la singular este plajă. Așadar, formularea: mergem să facem plaje este incorectă.
  5.  Țigare – forma corectă a cuvântului este țigară.
  6.  Șcenă – forma corectă a cuvântului este scenă și tot așa se și pronunță: cu S, nu cu Ș.
  7.  Jmecher – forma corectă este șmecher. Tot așa se și pronunță, însă derivația de la șmecher la jmecher vine din cauza dificultăților de pronunție pe sunetele complementare S/Z sau Ș/J.
  8. Punt sau punc – forma corectă este punct și se pronunță toate sunetele din cuvânt.
  9. Va cade – forma corectă este “va cădea”. Dacă vrem să folosim corect cuvântul, vom spune: ”responsabilitatea va cădea pe umerii lui”.
  10. El însăși – forma corectă este: ”el însuși”.
  11. Renumerat – forma corectă este remunerat.
  12. Hilar – forma corectă este ilar. Dacă folosim cuvântul cu sensul de amuzant, comic, nu avem de ce să folosim forma hilar pentru că înseamnă altceva.
  13. Căstorie – forma corectă este căsătorie. Varianta greșită provine din viteza de vorbire a unora.
  14. Clasa întâia – forma corectă este clasa întâi.
  15. Ora doisprezece – forma corectă este ora douăsprezece. Același lucru este valabil și pentru doisprezece grade, cu variantă corectă: douăsprezece grade.
  16. Doi septembrie – forma corectă este două septembrie.
  17. Chitări – forma corectă este chitare.
  18. Azile de bătrâni – forma corectă este aziluri de bătrâni.
  19. Ouălelor – forma corectă este ouălor.
  20. Chibrite – forma corectă este chibrituri.

MANUALUL DE DICȚIE ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI POATE FI CUMPĂRAT ACCESÂND ACEST LINK. 

Citește și: Test de dicție! Trei probe de netrecut!

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

39 Comentarii

  • Gabriela Posted 13/05/2015 14:47

    Clasa intai sau clasa intaia, din cate stiu eu, DOOM-ul a acceptat ambele forme.

    • Florin Posted 15/05/2015 10:53

      „întâi” e folosit predominant ca adverb (întâi mă spăl pe mâini, apoi mănânc), așa că se acceptă forma declinabilă „întâia” ca dezambiguizare

    • Mara Posted 15/05/2015 19:18

      Adica, desteptul a cedat in fata prostului!:) Aceasta poate fi singura explicatie. Pe acelasi principiu, in ziua de azi este corect sa spui „tobogan”, precum si „topogan”; primul vine din franceza, cel de-al doilea din …. prostie….

  • VValiniu Posted 13/05/2015 15:19

    1) Nici macar un cuvant din cele mentionate nu il folosesc gresit, deci clar nu e „toata lumea” acolo
    2) „hilar” e corect, „clasa intaia” e corect. check doom2
    3) Scuzati-mi lipsa diacriticelor si o intrebare retorica: Cine foloseste variantele astea cretine? Sigur nu „toata lumea”, mai degraba, „unii”.

    • Mihai Crăciun Posted 13/05/2015 16:19

      Greșeala de la hilar nu ține de pronunție sau de scriere. Ține de folosirea greșita a cuvântului pentru sensul amuzant, comic. Hilar inseamna: care se referă la hil, care aparține hilului.

      • george Posted 14/05/2015 21:36

        HILÁR2, -Ă, hilari, -e, adj. Ilariant (1). [Var.: ilár, -ă adj.] – Din fr. hilaire, lat. hilaris.
        Sursa: DEX ’09 (2009)

        HILÁR2, -Ă, hilari, -e, adj. V. ilar.
        Sursa: DEX ’98 (1998)

    • Andra Posted 14/05/2015 08:13

      Clasa intaia e o porcarie, orice ar zice doom. Dictionarele au inceput sa accepte toate aberatiile, pe motivul ca limba este un organ viu, care se dezvolta-ca atare, introduc toate aberatiile care se folosesc mediocru si clasa intaia nici nu e cel mi rau exemplu.

  • memoo Posted 13/05/2015 19:52

    Dar de monstra =eșantion în loc de mostră nu spuneți nimic?? Cred ca numai 10 % dintre persoanele pe care eu le-am întâlnit cunosc și folosesc forma corecta.

    • Oleg Juncu Posted 15/05/2015 08:10

      Eșantion este un termen tehnic folosit spre exemplu în sondaje și reprezintă grupul de persoane interogate în cursul sondajului. Nu poate fi înlocuit cu mostră care are un înțeles mai restrâns. S-ar putea zice că eșantion a devenit prin extensie un sinonim pentru mostră.

    • Florin Posted 15/05/2015 11:16

      Relax. Etimologic, ele derivă ambele din monstrum, care înseamă arătare. Monstrul e o arătare care sperie, mostra e o arătare de variante. Numai că mostra ne-a venit de la italieni care (glumesc eu ca prof de italiană) au plămânii strâmți și nu pot să pronunțe atâtea consoane la un loc și au erodat n-ul. Așa că… fii mai îngăduitor: e spiritul limbii care tinde să recupereze acel n strămoșesc 🙂

  • mirceazeta Posted 13/05/2015 20:27

    Metish (scriu fonetic intrucat nu am tastatura rom pe telefon) nu exista „metishare” ci „metisare”

  • Loredan Posted 13/05/2015 21:41

    Basescu foloseste gresit majoritatea lor. Oare el e „toata lumea”?

  • Petru Posted 14/05/2015 07:02

    La hilar nu sunt de acord cu ideea de greseala; chiar si dictionarele il ofera (la al doilea sens) ca varianta a lui ilar. Pana sa citesc acest articol nici nu stiam de hil, un cuvant neuzual fata de binomul hilar-ilar. Daca luam drept criteriu al corectitudinii folosirea exclusiv a primului sens al unui cuvant, atunci de fapt este exclus limbajul conotativ dorindu-se un limbaj propriu, „obiectivizat” in mod artificial. Mai adaug si eu la lista dumneavoastra o greseala de imprumut: „expertiza” in loc de experienta; ma innebunesc actele normative si comunicatele publice care abuza de minunata…..traducere.

  • Laura Posted 14/05/2015 08:29

    Ar mai fi de adaugat: surescitare in loc de resuscitare, ignoranta in loc de ignorare-asta ma scoate din minti : ,,cea mai buna atitudine e ignoranta” :))) Cu 2 septembrie nu stiu ce sa spun, suna ca naiba si chiar nu am auzit pe nimeni sa zica asa…

  • Adi Posted 14/05/2015 16:09

    Eu cred ca doar in Bucuresti se folosesc astfel de jargoane :)))

    • X Posted 15/05/2015 08:42

      Sa le numim regionalisme atunci?

  • Cristina Posted 14/05/2015 22:06

    Nu exista a vroi ci a vrea si a voi
    A vrea de la vrere
    A voi de la vointa

    Pacat ca le ati incurcat…:(

  • Radu Posted 15/05/2015 01:45

    Mai Mihai Crăciun pe cine mama naibii ai auzit tu sa zica „mingie”,”punt sau punc”,”castorie”,”chitari” si „oualelor” ??? Daca tu convietuiesti cu asemenea prosti atunci esti trist mai baiatule . Dintre toate punctele sunt pe bune doar vreo 4-5 si asta pt ca poporu roman e extrem de batut in cap,el ca un intreg, si oricat i’ai explica tot nu baga la cap . Si apropo mai Mihaita , „renumeratie” zicea numai Garagiale in „O scrisoare pierduta” !

    • Radu Posted 15/05/2015 01:47

      Caragiale*

    • Mihai Crăciun Posted 15/05/2015 05:03

      E trist să auzi în jurul tău astfel de cuvinte, tocmai de aceea am și scris acest articol. Iar pentru exemplificare, este suficient să pornim televizorul pe postul Digi Sport pentru a auzi o greșeală pe care zici tu că nu o face nimeni. Mai precis la fiecare promo al postului vei auzi digisport.ro (digisport punt ro). Iar restul le vei auzi dacă vei fi mai atent. Uite, fă un test și roagă-ți 5 prieteni să spună dictie.ro și vezi câți dintre ei spun corect cuvântul punct. Să-mi spui ce-a ieșit.

    • Florin Posted 15/05/2015 11:28

      La „chitări” e o metafonie similară cu aceea de la „vioară/viori”. De ce violoniștii ar avea voie la principiul economiei (Jakobson) iar chitariștii nu? 🙂 De multe ori sociolectele (jargoanele profesionale) dictează schimbări. Medicii spun „scheleți”, instalatorii spun „elemenți” și „robineți” etc. Dacă te-ai pune să-i corectezi, ar rîde de tine pe bună dreptate. Am bănuiala că și pluralul „detergenți” este la origine o „greșeală” admisă pe calea utilizării practice. Deci ne relaxăm și nu-i mai facem proști ce utilizatorii predilecți ai acelor morfeme, ci încercăm să-i înțelegem, da? Dacă tot ne place lingvistica… 🙂

    • Versus Posted 23/05/2015 23:44

      Raducule, matale ai trait doar printre academicieni ? Ma indoiesc profund, pentru ca astfel de oameni sunt obiectivi si respectuosi in limbaj, pun accent pe cunoastere si nu pe orgoliu inflamat, nu fac generalizari ieftine si nu-i arata cu degetul pe cei mai putin cultivati decat ei. In afara de „mingie”, nu e chiar asa greu sa auzi toate celelalte forme enumerate de domnia voastra, chiar si la cei cu ceva mai multa carte. „Chitari” spre exemplu, este atat de des folosit de mai toate categoriile de oameni, incat varianta corecta e destul de rar auzita.

  • Alina Posted 15/05/2015 06:13

    Pe mine două mai mă intrigă. 1- unu, 2- doi. Știu că nu poți scrie 2 zile, ci două zile; 1 post vacant ci un post vacant. Dar în calendar practic numerotăm zilele lunii, nu?

    • Mihai Crăciun Posted 15/05/2015 06:36

      Singura variantă corectă pentru datele de 2, 12 și 22 ale lunii sunt două, douăsprezece și douăzecișidouă. Cel puțin asta spune Academia Română.

      • Oleg Juncu Posted 15/05/2015 08:18

        Eu bănuiesc ce o intrigă pe Alina. Pentru mine, 1, 2, 5, 10 Mai sunt nume proprii pentru zilele respective și le scriu ca atare. Eu nu scriu niciodată cinci Mai. Consider 5 Mai echivalent cu Oleg Juncu.

      • gogu paleologu Posted 15/05/2015 10:39

        poate-mi explică și mie cineva:
        de ce ora 1:00 este „ora unu” și ora 2:00 este „ora două” și nu „ora doi”. pentru că eu știu să număr unu, doi, trei la masculin și una, două, trei la feminin. De ce la ore 1 e masculin și 2 e feminin?

      • Florin Posted 15/05/2015 11:06

        Cu toate astea nimeni nu spune comunei din sudul Mangaliei Două Mai, ci Doi Mai. Iar dacă unii dintre protestatarii din 89-90 ar fi strigat „cine a tras în noi în douăzeci și două”, și-ar fi pierdut din efect, trebuie să fii de acord. Ce ar mai fi? Da. În armată, se folosește „doi” nedeclinat (d. ex. „doi obuze”, „doi coline”), chiar în compunerea numeralelor mari: „doi mii de metri”, „doi sute doizeci de volți” etc. Noima este evitarea confuziei lui „două” cu „nouă”, în situații mai dificile. Este o tendință care intră și în alte domenii ale tehnicii/tehnologiei. Personal, ca lingvist, pledez pt. îmbinarea chibzuită a gramaticilor prescriptive cu cele descriptive 🙂 Baftă!

  • raluca Posted 15/05/2015 09:00

    Nu sunt de acord cu unele din formele lui doi – doua. Forma ‘doi’ se foloseste in Transilvania si este corecta daca se considera ca e adverb, nu adjectiv.
    Si ai grija ca nu toata lumea vorbeste gresit. Poti sa mai adaugi pe lista trafic, butelie, ridichi, a completa. Ca sa nu mai zicem de prepozitiile in genitiv folosite ca substantive. Cred ca nu sunt foarte clare criteriile tale de selectie :).

    • Florin Posted 15/05/2015 11:30

      (y)

  • Daniela Posted 15/05/2015 09:38

    Ce ziceţi de ”asterix”?

  • Blogu’ mamei începătoare Posted 15/05/2015 09:56

    Mai am două ”iegzemple”: tranversăm şi optisprezece.

  • Ana Posted 15/05/2015 13:13

    Ar mai fi piuneze, cei mai multi spun pioneze.

  • Trackback: 20 de cuvinte pe care toată lumea le pronunță greșit | reporterpenet.ro
  • Larisa Posted 18/05/2015 05:51

    Dar de analfabetii care pronunta „minunt” in loc de minut, sau „lenjer”in loc de lejer, ce spuneti?

    • Versus Posted 24/05/2015 00:03

      Bine ca suntem toleranti si nu simtim nevoia sa ne varsam orgoliul inflamat asupra celor cu mai putina scoala decat noi. Ce-ai vrea sa ti se raspunda despre acesti „analfabeti”, ca sunt niste ratati demni de mila ? Niste rebuturi cu 4 clase care merita luati la misto ? Aici e vorba de pronuntie corecta, nu de oamenii care nu o respecta. Apropo, analfabetismul nu e o trasatura de caracter.

  • Trackback: Alte 20 de cuvinte pe care toată lumea le pronunță greșit | Lecţia de dicţie
  • Versus Posted 23/05/2015 22:03

    Doua februarie ? Doua iulie ? Doua noiembrie ? Hai sa fim seriosi… nu am intalnit nici macar o data aceasta varianta, in scris sau oral. Autoritatile din domeniu se pare ca incearca doar sa-si justifice existenta in ultimii ani. Se coboara stacheta corectitudinii lingvistice ca sa nu ne simtim prea nescoliti. Precizez ca am absolvit facultatea de jurnalism, cu bursa de merit in 3 din cei 4 ani, si ca am avut doar note de 9 si 10 la limba romana, pana la finalul liceului. Asta ca sa nu se trezeasca vreun „erudit” caruia sa i se para ca cei care zic „chitari”, sunt analfabeti. Alte precizari interesante: singularul de la „sandale” este „sandala”, dar asta nu inseamna ca singularul de la „sarmale” este „sarmala”; pluralul acceptat de DOOM pentru „geaca” este si forma „geace”, oricat de stupid ar parea.

    • raskolnikov Posted 24/05/2015 17:30

      ai pus virgula intre subiect si predicat cu toata facultatea ta cu tot

      • Versus Posted 25/05/2015 12:25

        Si uite ca a aparut si „eruditul” de care vorbeam :)) Felicitari, aia era grava eroare ? Sunt doar ironic (nu rautacios), dar am toate motivele. Regulile de punctuatie admit si exceptii, spre exemplu cand ai o fraza lunga, cu alte parti de vorbire pe langa subiect si predicat, caz in care o virgula e binevenita, pentru a nu crea confuzii. Chiar fraza anterioara poate fi un exemplu in acest sens. Intr-adevar, in textul meu initial nu era nevoie, dar e de preferat o virgula in plus decat una in minus. Partea trista (si ironica) e ca te-ai legat de o greseala minora, dar nici macar n-ai inceput propozitia cu majuscula si n-ai terminat-o cu punct. Astea sunt reguli elementare de scriere corecta, chiar si pe net. Si ai omis o virgula, de care chiar era nevoie. Varianta corecta: „Ai pus virgula intre subiect si predicat, cu toata facultatea ta cu tot.”

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *