17 greșeli pe care le fac ieșenii : Ai grijî șe vorbiești! Costî ieuro ca sî ti repari!

17 greșeli pe care le fac ieșenii : Ai grijî șe vorbiești! Costî ieuro ca sî ti repari!
Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

Iașiul, fostă capitală a României în 1916 și actuală capitală a Moldovei, este printre cele mai cunoscute orașe din nordul țării, unde s-au perindat numeroase figuri ilustre ale culturii românești.

Cum vorbesc ieșenii:

Prin temperamentul vulcanic, spiritul neaoș și vorba slobodă, moldovenii se fac remarcați oriunde și nu ai cum să nu-i recunoști.

Îi vom remarca mai ales prin: schimbarea finalurilor de cuvinte, înlocuirea vocalelor cu altele, prin regionalismele uneori amuzante, alteori nepotrivite, prin paralizarea unor consoane și prin graiul lor considerat dulce. Asta NU înseamnă că TOȚI ieșenii vorbesc în acest fel sau că în restul țării nu găsim aceste greșeli de exprimare.

 

POȚI CUMPĂRA DE AICI MANUALUL DE DICȚIE ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI

 

Pe lângă faptul că mulți ieșeni folosesc des „pi” în loc de „pe”, „di” în loc de „de” și „sâ” în loc de „să”, iată câteva greșeli întâlnite pe plaiurile ieșene și nu numai:

  1. „ieuro” în loc de „euro”, „studient” în loc de „student”, „tielevizor” în loc de „televizor” sau „piește” în loc de „pește”; vocala „e” de la începutul sau din interiorul cuvântului devine „ie”.
  2. „câni” în loc de „câine”, „pâni” în loc de „pâine”, „bună zâua” în loc de „bună ziua”, „casî” în loc de „casă”, „chitarî” în loc de „chitară” sau „mașânî”; vocala „ă” devine „â/î”.
  3. „togmai” în loc de „tocmai”.
  4. „Mă duc la Italia” în loc de „Mă duc în Italia”; prepoziția „la” se foloseșe pentru orașe și „în” pentru țări.
  5. Șapi! este o expresie pe care ieșenii o folosesc des cu sensul de „Ei și ce?” sau „Nu-i nimic!”.

de exemplu: – Iartă-mă că am întârziat la spectacol!

– Șapi! (Nu-i nimic!)

  1. „colțunaș” (colțunași), „distruș” (distruși) sau „ț(â)gări” (țigări); „și” devine și „ți” devine „ț”.
  2. „ci faci?” (ce faci?), „voci” (voce), „mari” (mare) sau „meri” (mere); „e” de la finalul cuvântului devine „i”, astfel de multe ori nu știi dacă se folosește singularul sau plurarul.
  3. „șicoari” (cicioare), „ghioșel” (ghiocel), „abieședar” (abecedar) sau „calșiu” (calciu); „ce” și „ci” devin „șe” și „și”.
  4. „jeam” (geam), „minje” (minge), „jinjie” (gingie) sau „jirofar” (girofar); „ge” și „gi” devin „je” și „ji”.
  5. „șosa” (șosea), „măsa” (măsea), „mărja” (mărgea); „ea” se transformă în „a”.
  6. „florăríi” (florărie), „martíi” (martie), „chimíi” (chimie); „ie” din finalul unor cuvinte devine „i”.
  7. „braz” (brazi), „ai grijî sî nu caz!” (ai grijă să nu cazi!); i-ul final nu se mai aude.
  8. „mia, ția, luia” în loc de „mie, ție, lui”.
  9. „dânsa” și „dânsul” folosite pentru animele sau lucruri.

de exemplu: „Am fost cu dânsa/dânsul la păscut.”(pentru animale)

„Gata! Am băgat-o pe dânsa la cuptor.”(pentru lucruri)

  1. „bună ziua la toți” în loc de „bună ziua tuturor”.
  2. Regionalisme precum: „oleacă/olecuțică” (puțin), „barabule” (cartofi), „curechi” (varză), „mangosit” (nătărău), „ogheal” (plapumă), „bagdadie” (tavan), etc.
  3. o mulțime de expresii, uneori întâlnite doar în cărți:
  • a face zâmbre – a râvni, a dori cu ardoare un lucru;
  • de la coarnele plugului – de la țară;
  • a-și băga (pune) boii în plug cu cineva – a se asocia, a se uni cu cineva;
  • a fi gustat la oale cu chișleag – a se fi amestecat unde nu trebuie;
  • a o lăsa moartă-n păpușoi – a o lăsa baltă;

De ce apar atât de frecvent aceste cuvinte în limbajul ieșenilor, și nu numai, în forme greşite? Poate din cauza instruirii precare a vorbitorilor sau pentru că varianta mai uşor de pronunţat e considerată şi cea corectă? Sau poate prin simplă contaminare: auzi un cuvânt de mai multe ori în formă greșită și adopți forma greșită pentru că toată lumea vorbește așa. Cert este că dacă vrem să dăm dovadă că am trecut pe la școală și ne-a și rămas ceva în cap, ar trebui să încercăm să vorbim cât mai corect.

Citește și ce greșeli fac bucureștenii.

 

 

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

3 Comentarii

  • Andrei Posted 21/03/2018 18:06

    Un articol scris clar de cineva din București, care știe chipurile cum se pronunță corect. Sunt din Iași și pot sa confirm că 90 % din cuvintele respective se folosesc doar in mediul rural și aici mă refer in toată Moldova nu doar in jurul Iașului. Unele expresii nici nu-mi sună cunoscute chiar. Iar concluzia „De ce apar atât de frecvent aceste cuvinte în limbajul ieșenilor și „Cert este că dacă vrem să dăm dovadă că am trecut pe la școală și ne-a și rămas ceva în cap, ar trebui să încercăm să vorbim cât mai corect” e clar una rasistă numai după cum e formulată. Mă așteptam la o altfel de exprimare, n-are rost să mai spun că nu sunt greșeli gramaticale grave, mai mult sunt regionalisme. Când e vorba de trecut pe la școală… (și nu mă refer la mediul rural pentru că știm cu toții cum e) Muntenia, Oltenia sunt recunoscute ca având rezultate dezastruoase iar majoritatea locuitorilor folosind incorect gramatical multe cuvinte.

  • Bianca Marin Posted 22/03/2018 13:31

    Bun articolul. Super amuzant! Subscriu.

  • Tudor Botezatu Posted 23/03/2018 21:07

    ai ratat fix esența stilului ieșean de a vorbi: înlocuirea ă-ului de la final de cuvânt cu â. de exemplu, cană – canâ, mână – mâmâ, pulă – pulâ și tot așa… 🙂

Adaugă comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *